Multe din actualele ramuri de transport nu au la momentul de fata o alternativa tehnico-economica viabila la combustibilii lichizi. In acest context, pentru aceste ramuri se impun politici de promovare a producerii si folosirii biocombustibililor.
Biocombustibilii cei mai cunoscuti in prezent sunt biodiesel-ul (obtinut din plante oleaginoase precum rapita si floarea soarelui) si bioetanolul (obtinut din zahar si amidon, respectiv din recoltele de sfecla si cereale). Acesti doi combustibili de transport lichizi au capacitatea de a inlocui, in mare masura, motorina si benzina. Acestia pot fi utilizati pentru motoarele masinilor moderne (nemodificati pentru amestecurile joase sau cu modificari minore pentru amestecurile inalte) si distribuiti prin intermediul infrastructurilor existente. Cercetarile sunt pe cale sa descopere tehnici de productie „de a doua generatie” care pot produce biocombustibili din materiale lemnoase, din ierburi si unele tipuri de deseuri.
Comisia Europeana a stabilit o tinta pentru biocombustibilul folosit in transport la un nivel de 10% pe care statele membre trebuie sa il indeplineasca in 2020 si de 14% din energia consumata in transportul rutier si feroviar pana in 2030, scrie Asociatia Energia Inteligenta.
In Romania Ordonanta de Urgenta nr. 80/2018 stabileste conditiile de introducere pe piata a benzinei si motorinei, oferind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera si completeaza Legea nr. 220/2008. In cadrul OUG 80/2018 se definesc cotele minime de biocambustibili pe care furnizorii de carburanti trebuie sa le asigure in momentul comercializarii carburantilor pe piata din Romania. Aceste cote minime de biocombustibili sustin obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu 6% fata de nivelul anului 2010.
Renewable Energy Directive (RED II) defineste o serie de criterii de sustenabilitate si de emisii de GES pe care biocombustibilii utilizati in transport trebuie sa le respecte pentru a fi luate in considerare la obiectivul general de 14% si pentru a fi eligibile pentru sprijin financiar de catre autoritatile publice.
Contributia biocombustibililor avansati si a biogazului produs din materiile prime ca pondere a consumului final de energie in sectorul transporturilor este de cel putin 0,2% in 2022, cel putin 1% in 2025 si cel putin 3,5% in 2030.
Ponderea biocombustibililor si biolichidelor, precum si a combustibililor din biomasa consumati in transport, atunci cand sunt produsi din culturi alimentare si furaje, nu va depasi 7%.
Combustibilii utilizati in sectoarele aviatiei si maritime pot contribui la obiectivul de transport de 14%, dar nu sunt supusi unei obligatii. Contributia combustibililor regenerabili furnizati acestor sectoare va fi cuantificata cu pana la 1,2 ori continutul lor energetic.
Directiva privind calitatea combustibilului Fuels Quality Directive (Directiva 2009/30/CE) completeaza RED si reflecta o parte din continutul RED, cum ar fi criteriile de durabilitate ale biocombustibililor. O cerinta esentiala este ca toti furnizorii de combustibil trebuie sa respecte o reducere de 6% a emisiilor de GES pana in 2020 in toate categoriile de combustibili furnizati pe piata.
Combustibilii pentru aviatie (biocombustibilii avansati: SAF (Sustainable Aviation Fuel) au potentialul de a reduce semnificativ emisiile aeronavelor. Momentan, SAF este utilizat in proportie de 0,1% de catre companiile aeriene, aceasta piata fiind usor in expansiune.
Aceasta initiativa isi propune sa stimuleze oferta si cererea de combustibili de aviatie durabili in UE. La randul sau, va reduce amprenta de emisii a aviatiei si ii va permite sa contribuie la atingerea obiectivelor UE in materie de schimbari climatice.
Traficul naval catre sau dinspre porturile din Spatiul Economic European reprezinta aproximativ 11% din totalul emisiilor de CO2 generate de UE in transporturi si 3-4% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.
Exista o initiativa (FuelEU Maritime) care are drept scop cresterea gradului de utilizare a combustibililor alternativi durabili in transportul maritim si in porturile din Europa, abordand:
- obstacolele de pe piata care impiedica utilizarea acestora
- incertitudinea cu privire la optiunile tehnice care sunt disponibile pe piata
Face parte dintr-un pachet menit sa asigure alinierea sectorului la obiectivele UE privind neutralitatea climatica pana in 2050.
Initiativa vizeaza reducerea emisiilor provenite din transportul maritim prin accelerarea consumului de combustibili alternativi si energie durabila in functiune si la dana. Asigurarea unui amestec de combustibili mult mai divers si a unei penetrari mai mari a combustibililor alternativi durabili este esentiala pentru a alinia transportul maritim la ambitia europeana de neutralitate climatica pana in 2050. Initiativa vizeaza cresterea ponderii in mixul de combustibili al transportului maritim international al combustibililor alternativi durabili cu continut scazut si zero de carbon, inclusiv: biocombustibili lichizi, electro-combustibili, gaze (inclusiv bio-GNL si bio-GPL), hidrogen.
Initiativa ar trebui sa adopte o abordare bine pusa la punct, in ceea ce priveste emisiile generate de productia si utilizarea acestor combustibili. De asemenea, are ca scop imbunatatirea utilizarii combustibililor alternativi pentru navele aflate in locul de acostare.
In timp ce unii dintre acesti combustibili sunt deja maturi din punct de vedere tehnologic, desfasurarea lor in sectorul maritim si utilizarea lor raman extrem de limitate, iar incertitudinea existenta ii descurajeaza pe operatorii economici sa investeasca in noi tehnologii.
In Romania exista momentan doar productie de biodiesel, cu o capacitate de aproximativ 250.000 tone pe an, reusind sa acopere o mare parte din cererea locala.
Romania are potential sa construiasca atat fabrici de etanol cat si de biodiesel, dar si de HVO (hydrotreated vegetable oil), avand un puternic sector agricol.
Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris si a obiectivului UE privind neutralitatea climatica pana in 2050 este o prioritate pentru Romania, iar in aceasta privinta, trebuie incurajate investitii durabile privind viitorul transportului, noteaza Asociatia Energia Inteligenta.
