Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) agita apele nu doar la nivel national, ci si in Capitala. Primarul Bucurestilor Nicusor Dan (foto) este acuzat ca pune in pericol absorbtia de fonduri europene pentru Capitala prin modalitatea in care a inteles sa pregateasca proiectele depuse pentru accesarea PNRR. Nemultumirile vin nu doar din randul Opozitiei, ci si din partea partenerilor de guvernare. Mai precis, din partea ministrului Investitiilor si Proiectelor Europene Cristian Ghinea care i-a transmis voalat primarului Bucurestilor ca proiectele nedocumentate care nu prezinta capacitate administrativa de implementare nu vor fi luate in calcul.
Metroul de suprafata, o iluzie
Cum ar fi „metroul de suprafata” pe care l-a propus Nicusor Dan. Intr-o luare de pozitie fata de proiectele Primariei Capitalei in cadrul PNRR, consilierul general din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti Rares Hopinca il acuza pe Nicusor Dan ca proiectul depus privind metroul de suprafata,(impreuna cu „Plamâni verzi pentru Bucuresti – amenajarea multor spatii verzi, care in momentul de fata sunt introduse in PUG ca spatii verzi, dar care nu sunt amenajate”, „piste de biciclisti in zona metropolitana”, „digitalizarea sistemului de termoficare”, „gestionarea deseurilor”, „Dâmbovita, axa creativa a orasului – amenajarea râului, de la Lacul Morii pâna la Biblioteca Nationala si crearea unor facilitati academice de IT si tehnologie”) este „in cel mai bun caz, programul electoral al candidatului Nicusor Dan, nu un plan de investitii al unui primar responsabil”.
Iar aceasta intrucat, sustine consilierul Rares Hopinca, majoritatea proiectelor depuse pentru a obtine finantare europeana in cadrul PNRR, inclusiv metroul de suprafata, nu au o consultare publica prealabila, nu au studii de prefezabilitate, nu au identificate amplasamente si, in cele mai multe dintre cazuri, sunt necesare exproprieri costisitoare si licitatii publice pentru SF, PT si executii lucrari.
Problemele semnalate de Rares Hopinca inca din fasa proiectului demonstreaza astfel ca termenul de finalizare de 5 ani impus de Uniunea Europeana este irealizabil, transformand proiectele in planuri pe hartie.
Basca, peste toate, Nicusor Dan ar fi trebuit sa depuna doar proiectele care ar fi fost incepute dupa 1 februarie 2020. Or, aici nu este cazul!
Nicusor Dan este astfel aratat cu degetul pentru ca nici macar nu a incercat „o consultare serioasa cu primarii de sector, cu presedintele CJ Ilfov, cu Ministerul Transporturilor si Metrorex si cu Ministerul Mediului, dupa aprobarea Regulamentului (UE) 2021/241″ pentru a identifica proiectele in derulare initiatite dupa 1 februarie 2020, Studiile de Fezabilitate si Proiectele Tehnice deja realizate si licitatiile in curs”.
Redam in continuare mesajul lui Rares Hopinca:
PNRR, primul rateu major al lui Nicusor Dan.
Majoritatea propunerilor nu pot obtine finantare
Propunerile „bombastice” ale primarului Nicusor Dan pentru Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care ar insuma 7 miliarde de euro, nu au sanse reale de a fi implementate in conditiile stabilite de Regulamentul UE 2021/241. Majoritatea sunt declaratii politice, nu proiecte mature, care sa poata fi implementate si decontate prin PNRR.
Pe 5 martie 2021, primarul general, Nicusor Dan, a declarat intr-o conferinta de presa ca a propus Guvernului proiecte de 7 miliarde de euro, pentru a fi incluse in PNRR. Nici din declaratiile primarului si nici din comunicatul oficial de presa nu reies date concrete cu privire la proiectele propuse, nivelul de maturitate al acestora, demersurile administrative realizate pâna in prezent sau termenul de implementare.
Având in vedere pregatirea superficiala a proiectelor depuse si lipsa de intelegere a cerintelor Mecanismului de Redresare si Rezilienta, Nicusor Dan pune in pericol absorbtia de fonduri europene pentru Bucuresti, o oportunitate unica de la integrarea României in UE.
Ce spune Regulamentul prin care a fost aprobat Mecanismul de redresare si rezilienta?
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European si al Consiliului, din 12 februarie 2021, de instituire a Mecanismului de redresare si rezilienta este extrem de clar cu privire la proiectele care pot fi incluse in Planurile Nationale de Redresare si Rezilienta.
In rezumat, conform Regulamentului mentionat, alocarile financiare pentru statele membre, prin Mecanismul de redresare si rezilienta, se vor face 70% pâna la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% in intervalul 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Imprumuturile pot fi solicitate, cu proiecte fundamentate si justificate, pâna la 31 decembrie 2023.
Proiectele care sunt depuse in cadrul PNRR trebuie sa fi fost incepute dupa 1 februarie 2020. Comisia Europeana evalueaza relevanta. eficacitatea, eficienta si coerenta planului de redresare si rezilienta, iar proiectele trebuie finalizate cel târziu pe 31 august 2026.
Ce a propus Nicusor Dan pentru finantare prin PNRR
Nicusor Dan a comunicat public intentiile sale pentru PNRR la peste 2 saptamâni de la publicarea Regulamentului. Cu toate acestea, majoritatea dintre propuneri nu respecta principiile si conditiile minime de eligibilitate.
Camuflate printre declaratii de intentie, aflam ca printre proiecte ar fi „metroul de suprafata” (?!), „Plamâni verzi pentru Bucuresti – amenajarea multor spatii verzi, care in momentul de fata sunt introduse in PUG ca spatii verzi, dar care nu sunt amenajate”, „piste de biciclisti in zona metropolitana”, „digitalizarea sistemului de termoficare”, „gestionarea deseurilor”, „Dâmbovita, axa creativa a orasului – amenajarea râului, de la Lacul Morii pâna la Biblioteca Nationala si crearea unor facilitati academice de IT si tehnologie”.
Majoritatea proiectelor mentionate nu au o consultare publica prealabila, nu au studii de prefezabilitate, nu au identificate amplasamente si, in cele mai multe dintre cazuri, sunt necesare exproprieri costisitoare si licitatii publice pentru SF, PT si executii lucrari. Asta, daca va exista consens politic si administrativ pentru implementare intre Municipiul Bucuresti, Judetul Ilfov si sectoare. Astfel, majoritatea proiectelor au termene realiste de implementare de peste 6 ani, ceea ce ar depasi termenele PNRR.
Proiectele mentionate reprezinta, in cel mai bun caz, programul electoral al candidatului Nicusor Dan, nu un plan de investitii al unui primar responsabil. Spre exemplu, propunerea „Plamâni verzi pentru Bucuresti” porneste de la o fundamentare complet eronata: in PUG-ul Municipiului Bucuresti, din anul 2000 si expirat de 10 ani, sunt reglementare o serie de spatii verzi care nu au existat niciodata, iar majoritatea terenurilor sunt retrocedate si pot face obiectul unor investitii publice. Mai multe astfel de exemple sunt analizate punctual in anexa.
Propunerile lui Nicusor Dan, tamponate de ministrul USR al Investitiilor si Proiectelor Europene Cristian Ghinea, a declarat recent in Parlamentul României ca exista proiecte depuse pentru PNRR in valoare de peste 70 de miliarde de euro, iar alegerea celor care vor intra in anvelopa de 29,2 miliarde de euro alocate României se va face „in procesul de asa-zis cost, de analiza a costurilor, de negociere (…) partea complicata va fi cea de trecere de la „aspiratii la explicarea investitiilor”, la calcularea
costurilor, cu date complete, la analiza maturitatii proiectelor si a capacitatii administrative de a implementa aceste idei”.
In traducere libera, ministrul USR ii transmite primarului PNL-USR ca proiectele nefundamentate, la stadiul de idei, fara capacitate administrativa de implementare, cum sunt cele depuse de Nicusor Dan, nu vor intra in PNRR.
Ce trebuia sa faca primarul General
1. O abordare responsabila din partea lui Nicusor Dan presupunea o consultare serioasa cu primarii de sector, cu presedintele CJ Ilfov, cu Ministerul Transporturilor si Metrorex si cu Ministerul Mediului, dupa aprobarea Regulamentului (UE) 2021/241.
2. Trebuiau identificate, la nivelul tuturor institutiilor implicate in consultare, proiectele in derulare (initiate dupa 1 februarie 2020), Studiile de Fezabilitate si Proiectele Tehnice deja realizate si licitatiile in curs.
3. Din consultare, trebuia sa reiasa o viziune strategica, comuna, pe toti cei 6 piloni propusi de Regulament, precum si o lista de proiecte care sa fie depusa (indiferent de cine este initiatorul acestui proiect).
4. Lista de proiecte trebuia pusa pe masa guvernului, impreuna cu justificarea strategiilor secventiale, si sustinuta de toti actorii implicati (fara a exista posibilitatea suprapunerii de proiecte similare pe mai multe liste).
Ce a facut Primarul General
1. Nicusor Dan nu a iesit din haina de campanie. Actualul primar se afla inca in opozitie, de data asta fata de sine insusi.
2. In loc sa inventarieze o serie de proiecte mature si sa discute transparent cu toti actorii implicati, pentru a maximiza sansele de atragere de fonduri, Nicusor Dan a dat drumul unei cete de unicorni roz, pe care a folosit-o in toate campaniile electorale, demers fara nicio logica sau eficienta.
3. Aceste fantezii nu pot fi finantate sau decontate prin PNRR. Iar Bucurestiul pierde, pe mâna lui Nicusor Dan, câteva miliarde bune de euro si cea mai mare oportunitate de finantare din ultimii 30 de ani.
4. Cine va plati, totusi, pentru toate acestea?
Rares HOPINCA
Consilier General PSD
