ANALIZA PNRR – Romania a neglijat investitiile in infrastructura feroviara, incurajate de UE, spune una dintre cele mai puternice fundatii germane

Fundatia germana Friedrich Ebert Stiftung (FES) a prezentat vineri, 12 martie 2021, o analiza pe tema proiectelor ce pot fi propuse de catre Romania in Planul National de Rezilienta si Redresare (PNRR). In ce priveste infrastructura de transport terestru, abordarea Romaniei a fost privita de catre forurile europene ca fiind dezechilibrata, in sensul ca a defavorizat infrastructura feroviara, in raport cu cea rutiera. Viitorul finantabil prin PNRR, din perspectiva europeana, arata autorii studiului, e cel in care e incurajat transportul cu trenuri frecvente si la viteza medie de peste 100 km pe ora.

Analiza prezentata arata ca Romania a incercat continuu sa promoveze proiecte de autostrazi spre finantarea Uniunii Europene cu toate ca tintele la nivel european sunt transporturile verzi, nepoluante. Chiar si in raport cu tarile foste comuniste, sectorul feroviar din Romania a fost subfinantat. Acesta este unul dintre motivele pentru care PNRR propus de Romania a fost criticat de Comisia Europene, arata raportul. FES a propus cateva proiecte ce ar putea primi finantarea PNRR.

Ca membru al UE, Romania trebuie sa ceara fonduri pentru sectorul feroviar

Planul (PNRR) facut de Guvernul Orban a picat practic la evaluarea Comisiei Europene, care, pe un limbaj diplomatic, a spus ca PNRR avea premise eronate de plecare. Practic, oficialii nostri au crezut ca NGEU (Programul Noua Generatie EU – n.red.) este un fel de supliment de POR-POSPOIM, si nu ceea ce este in realitate: un echilibru intre: un fond anticriza cerut de criza COVID; un fond verde, cerut de agenda ecologica tot mai intensa electoral in UE (…) un fond pentru recuperarea decalajului digital pe care Europa il are fata de SUA si Asia. Viitorul finantabil e cel in care ai trenuri frecvente si la viteza medie de peste 100 km pe ora. Viitorul navetei zilnice vazute de managerii acestor fonduri este o combinatie de tren, tramvai si metrou, cu o serioasa componenta de bicicleta la alegere”, explica autorii studiului FES.

Romania a introdus cateva proiecte feroviare insa total insignifiante fata de zona rutiera. Ca membru al UE, Romania trebuie sa ceara fonduri pe feroviar, fiind, in martie 2021, singura tara UE care cere finantarea autostrazilor din MRR. Astfel, tara noastra risca sume mari de bani la capitolul transporturi, data fiind presiunea la care este pusa Comisia sa ia in serios identitatea NGEU ca instrument de avansare a obiectivelor Planului Ecologic European, precizeaza autorii studiului.

Tari cu o pozitie similara, ca Bulgaria, au o abordare mai echilibrata si au aratat ca se poate sa iti refaci reteaua feroviara primara cu bani europeni.

Transportul feroviar, aliniat la „agenda verde” a Uniunii Europene

Noi credem ca alternativa mai rationala este abordarea slovena, care se concentreaza mai mult pe feroviar decat pe rutier in strategia de finantare a infrastructurii cu fonduri europene (…) Aceasta abordare este aliniata la Pactul Climatic European, una din ancorele fata de care se vor raporta atat fondurile structurale cat si PNRR.”, arata studiul FES.

Diferenta intre nevoile din sectorulferoviar si finantare a fost de 44% la intretinere, 79% la reparatii si nu mai putin de 97% la reinnoire.

Conform recentei Strategii a CFR S.A., statul roman a renuntat practic sa mai cheltuiasca fonduri nationale pe intretinerea retelei feroviare, bazandu-se pe fonduri europene in mod exclusiv, dar si acolo cerand prea putin si realizand mai putin decat si-a propus cu banii acordati (…) Media finantarilor europene din toate resursele aflate in perimetrul UE (Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare regionala, Banca Europeana de Dezvoltare) sunt responsabile de doar 12% din investitia totala in feroviar, restul fiind suportat din surse nationale”, au explicat autorii studiului.

Romania a cerut aproximativ 3,7 miliarde de euro pentru infrastructura feroviara in prima varianta a PNRR

In prima varianta a PNRR, Romania a cerut dezvoltarea si modernizarea coridoarelor retelei feroviare TEN-T Core ce tranziteaza teritoriul Romaniei, insotite de masuri de innoire a materialului rulant, echipare cu ERTMS, protejare a mediului si adaptare la schimbarile climatice (aprox. 3,7 miliarde de euro cu TVA, pentru care se estimeaza aproximativ 318,19 km noi de cale ferata modernizata si achizitia a 39 de trenuri de pasageri cu o suma de 321 mil. de euro). Insa 318,19 kilometri reprezinta ceva mai mult de jumatate din cat a refacut Cehia, o tara mult mai mica, si de aproape cinci ori mai mici decat in Polonia in primul exercitiu bugetar.

Decalajul finantarilor pe feroviar ale Romaniei se accentueaza si mai tare daca ne uitam la implementare, Romania fiind singura tara din regiune care nu a reusit sa se apropie de indeplinirea totala a planurilor de refacere a feroviarului. Mai mult decat atat, doua tari cu performante slabe in primul exercitiu bugetar (Polonia si Bulgaria) s-au redresat in al doilea exercitiu bugetar (2013-2020), lucru pe care Romania nu a reusit sa il faca, retardul sau de dezvoltare feroviara cu fonduri europene fiind manifest (valorile mai mici din perioada 2014-2020 reflecta intarzieri tipice si nu trebuie vazute ca definitive).

FES a prezentat o lista de proiecte ce ar putea fi propuse de Romania spre finantare in PNRR

  • Modernizarea a 1000 de kilometri de infrastructura feroviara. Polonia (caz comparabil ca dimensiune si ambitii feroviare initial modeste) a reabilitat 1,538 de kilometri cu fonduri europene intr-un singur exercitiu bugetar european, de aceea acest obiectiv trebuie sa fie unul strategic. Este incomprehensibila inexistenta Romaniei pe lista actualelor prioritati ale Comisiei de a finanta cu celeritate legaturile feroviare intre marile orase europene (din care trei sunt in Est) prin coridoarele Rail Baltica, Lyon-Torino, Y-basque, Fehmarn-Brenner, DresdaPraga, Viena-Bratislava-Budapesta, Seine-Scheldt si altele.
  • Electrificarea a minim 1000 de kilometri de cai ferate. O buna parte a retelei a retelei feroviare din Romania poate fi folosita doar de trenuri cu locomotive Diesel. In contextul european al tranzitiei la o economie verde, electrificarea cailor ferate este un aspect prioritar. In perioada 2013-2016, Romania avea un procent de electrificare a cailor ferate de 37,43%, situandu-se in jumatatea de jos a ierarhiilor europene. Romania cunoaste un decalaj nu doar in raport cu tarile occidentale, dar si cu unele tari din regiune. Polonia, de exemplu, avea un grad de electrificare feroviara de 63,95% si Bulgaria de 71,18%. In prezent, CFR raporteaza 4030 de km de cale ferata electrificata, ceea ce reprezinta aproximativ, conform estimarilor interne, 40% din infrastractura feroviara. Conform strategiilor elaborate de CFR SA, in aceasta perioada ar urma sa fie electrificate doar 427 kilometri aditionali de cale ferata.
  • Dezvoltarea transportului feroviar nocturn si a sistemele de intermodalitate si de interoperabilitate transfrontaliera, acestea din urma beneficiind de finantare urgenta pentru o lista de proiecte pilot, lista pe care Romania ar trebui sa se inscrie rapid.
  • Digitalizarea feroviarului si accentul pe intermodalitatea transporturilor: aceasta va face o gestiune eficienta a fluxurilor de transport peste tot in UE si asigura o mai buna interoperabilitate intre rutier, feroviar si aerian. Lucrul acesta se traduce prin proiecte de construit platouri de incarcare a marfii de pe marile platforme industriale; zone multiple de incarcare a camioanelor aflate in tranzit pe trenuri de marfa; sisteme park and ride care sa lege parcarile auto de garile de tranzit spre marile aglomerari urbane; vagoane prevazute cu acrosaj pentru biciclete; sisteme de emitere de bilete de calatorie electronice si transfrontaliere; sisteme 5G si navigatie prin satelit pentru gestiunea fluxurilor feroviare nationale si internationale. Pe langa ERTMS, UE are gata pregatiti bani pentru proiecte pe digitalizare credibile in zone precum gestiunea si predictibilitatea cererii, inteligenta artificiala pe operatiuni feroviare si trenuri autopilotate, mentenanta inteligenta, integrarea transportului de marfa in sisteme globale de logistica, cybersecuritate.
  • Proiecte feroviare care sa lege reteaua TEN-T de sistemele de mobilitate din orasele mari si medii de pe parcursul acestei retele. In Romania, aceasta ar insemna concret platforme de legat reteaua feroviara TEN-T de retelele rutiere, velo si feroviare urbane din Timisoara, Arad etc., orase care vor fi puse sub presiune sa isi dezvolte astfel propriile strategii de mobilitate urbana sustenabila care sa tinteasca lucruri noi in Romania, precum emisii zero.
  • Mobilitate sustenabila (feroviarul electrificat este aici de importanta suprema) pentru navetele din zona rurala si suburbii spre orasele mari si medii. Proiecte de cercetare-dezvoltare relevante transportului feroviar, cu accent pe tehnologii de ruptura („disruptive”) cum ar fi Inteligenta Artificiala.
  • Finantarea modernizarii liniilor feroviare non-TENT care deservesc comunitati cu venituri mici (o mare parte a zonei nemetropolitane din Romania) si a accesibilitatii pentru persoanele cu dizabilitati

1 COMENTARIU

  1. […] In prima varianta a PNRR, Romania a cerut dezvoltarea si modernizarea coridoarelor retelei feroviare TEN-T Core ce tranziteaza teritoriul Romaniei, insotite de masuri de innoire a materialului rulant, echipare cu ERTMS, protejare a mediului si adaptare la schimbarile climatice (aprox. 3,7 miliarde de euro cu TVA, pentru care se estimeaza aproximativ 318,19 km noi de cale ferata modernizata si achizitia a 39 de trenuri de pasageri cu o suma de 321 mil. de euro). Insa 318,19 kilometri reprezinta ceva mai mult de jumatate din cat a refacut Cehia, o tara mult mai mica, si de aproape cinci ori mai mici decat in Polonia in primul exercitiu bugetar. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.