Vicepresedintele Consiliului Judetean Brasov, Szenner Zoltan, vorbeste de problemele intampinate in dezvoltarea infrastructurii din Romania, in special a celor din judet. Potrivit acestuia, foarte multe lucrari sunt verificate si monitorizate doar „pe hartie”. De multe ori reprezentantii beneficiarilor nu au capacitatea sa urmareasca lucrarea, iar dirigintii de santier nu merg destul de des pe teren.
Un exemplu da teste cel privind reabilitarea drumului judetean DJ 108 Harman – Sanpetru, un obiectiv investitional urmarit indeaproape de vicepresedintele CJ Brasov Szenner Zoltan, cel care are in responsabilitati administrarea infrastructurii rutiere de interes judetean.
Stadiul la zi al acestui proiect, ale carui lucrari au inceput in aceasta primavara, dar care a intampinat probleme in implementare este prezentat de oficialul brasovean.
„Pe zona de intravilan din Sanpetru lucrarile au inceput cu executia canalizarii pluviale. Primul lucru a fost sa sapam cateva sectiuni (santuri transversale), ca sa vedem daca situatia din teren corespunde cu cea din proiect. Am gasit multe conducte, tevi si cabluri a caror pozitie nu corespundea cu ce era in proiect, desi proiectul tehnic avea toate avizele. Ca urmare, a trebuit schimbata solutia tehnica pentru canalizare pluviala care nu putea fi executata, din cauza conductelor de dimensiuni mari, aflate pe teren. Pe partea de canalizare pluviala executantul avanseaza greu si din cauza ca trebuie sa sape la adancime mare, uneori e problema si cu debitul de apa freatica, malurile permanent trebuie sustinute si nu se poate lucra pe lungimi mai mari de sant deodata”, spune vicepresedintele CJ Brasov Szenner Zoltan.
Pe tronsonul dinspre Harman, cand au inceput lucrarile acesta a avut alta surpriza.
”Conform proiectului, la o adancime de -0,7 m ar fi trebuit sa gasim un teren de fundare corespunzator, dar la adancimea aceasta am gasit doar pamant vegetal, total necorespunzator. Iarasi modificare de solutie, iarasi costuri suplimentare! A trebuit sa coboram cu stratul de fundare pana la adancimea de -1,3, -1,4 m. Ca sa nu vorbim de faptul ca datorita adancimii mari pana la care trebuie sapat, ne intersectam chiar si cu conductele de apa care sunt ingropate la -1 m”, mai spune el.
Ultimele probleme, insa, au fost de alta natura.
”Stiu din experienta de pe santiere ca la noi foarte multe lucrari se urmaresc doar „pe hartie”. De multe ori reprezentantii beneficiarilor nu au capacitatea sa urmareasca lucrarea, dirigintii de santier nu merg destul de des pe teren, verifica sa existe documentele de calitate pentru materiale, procesele-verbale pentru fazele determinante etc. si daca acestea sunt in regula, se face receptia si totul ar trebui sa fie bine. Dar nu intotdeauna este. Este plina tara de drumuri care pe hartie au fost in regula, dar in realitate nu sunt si as putea sa va dau foarte multe exemple”, afirma acesta.
Acesta este motivul pentru care la lucrarile de reparatii si reabilitari de drumuri oficialul a incercat sa mearga cat mai mult pe teren, iar „efectul verificarilor regulate s-a vazut”.
”Nu am obiceiul sa inchid ochii sau sa intorc capul intr-o parte atunci cand constat ca este o problema, chiar daca asta imi cauzeaza neplaceri si nu o sa o fac nici aici. Poate va amintiti ca am postat pe data de 21.05.2024 ca am luat probe din balastul folosit, ca sa le transmitem la un laborator pentru analize. Existau documentele de calitate emise de balastiera pentru balastul livrat, dar vizual parea sa contina prea multa argila si am vrut sa verificam, iar pentru siguranta Consiliul Judetean a angajat si un expert care sa faca un Raport tehnic pe baza mostrelor de balast pe care le-am trimis spre analiza la un laborator din Bucuresti”, precizeaza el.
Insa din momentul acela au inceput complicatiile.
”Constructorul a luat si el mostre, din analizele noastre a reiesit ca anumiti parametri ai balastului nu sunt corespunzatori, din analizele constructorului parea ca sunt in regula. Au fost necesare mai multe randuri de analize si am ajuns sa verificam toti parametrii care conteaza: continutul de particule fine, procentul de nisip, coeficientul de rezistenta la sfaramare, sensibilitate la inghet-dezghet care au durat destul de mult etc. Caietul de sarcini intocmit de proiectant ar fi trebuit sa contina conditiile tehnice de calitate ale materialelor, astfel incat sa putem clarifica fara echivoc, pe baza rezultatelor analizelor de laborator, daca balastul este sau nu este corespunzator, dar expertul nostru, dupa ce l-a analizat, a constatat ca practic caietul de sarcini este neaplicabil. Contractul incheiat in 2021 a fost pentru proiectare si executie, astfel incat era in sarcina asocierii dintre constructor si proiectant sa realizeze un caiet de sarcini corespunzator. Am solicitat refacerea/corectarea caietului de sarcini, dar au fost necesare 4 sedinte si termene consecutive, pana cand proiectantul a reusit sa intocmeasca un caiet de sarcini prin care a clarificat lucrurile. Legat de aceste probleme am avut foarte multe discutii, intalniri, vizite pe santier; ce am scris eu aici e doar un foarte scurt rezumat”, adauga vicepresedintele CJ Brasov Szenner Zoltan.
Finalmente, constructorul a dovedit ca este de buna credinta.
”A fost de acord sa excaveze si sa refaca stratul de piatra sparta si balast pana la adancimea de -0,7 m pe tronsonul care a facut obiectul acestor discutii si deja s-a apucat de acest lucru. Intre timp i-am cerut sa caute si alti furnizori de balast si au fost facute analize pentru balastul furnizat de mai multe balastiere, ca sa vedem daca este corespunzator. De asemenea, constructorul a negociat cu furnizorul de balast pe care l-a acceptat si dirigintele de santier, ca pe teritoriul balastierei (pentru ca nu era loc la organizarea de santier la DJ 108) sa faca mai multe depozite cu balastul care va fi livrat la DJ 108, astfel incat pe viitor sa putem verifica oricand si sa facem analize cu regularitate, inainte ca balastul sa ajunga pe santier”, declara el.
Pe parcurs au fost facute si masuratori de capacitate portanta pentru fiecare strat, ca sa poata fi evaluat comportamentul drumului sub sarcina si sa fie identificate eventualele deficiente structurale. La majoritatea dintre acestea s-a dus si Szenner Zoltan personal.
”Stiu ca lucrarile care decurg produc neplaceri tuturor celor care circula pe acolo si ne cerem scuze pentru acestea. Imi doresc foarte mult sa avansam cat mai repede, dar nu si daca acest lucru s-ar face in dauna calitatii lucrarilor. Cel mai bine uitati-va pe a doua fotografie si o sa vedeti ca la drumul existent, realizat cred ca in 2007, sub un singur strat de asfalt era un strat subtire de piatra, iar mai jos pamant si atat. Se poate si asa. Sau, mai bine zis, atat s-a putut atunci. Eu nu vreau asa ceva si asa cum am mai spus, nu o sa intorc capul daca vad o problema, ci o sa fac toate demersurile necesare care depind de mine sa o rezolv”, completeaza el.
