Ministerul Transporturilor vrea sa construiasca un acces rutier complementar pe A3 Azuga – Busteni, pentru scoaterea traficului greu si de tranzit din interiorul orasului. Traseul propus pentru drumul de descarcare are o lungime totala de 9,434 km, arata un proiect de Hotarare a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico – economici aferenti obiectivului de investitii ”Acces Rutier Complementar descarcare A3 Azuga – Busteni”, judetul Prahova, publicat in dezbatere de Ministerul Transporturilor.
Valoarea totala a investitiei este de 838.287.000 lei inclusiv TVA. Durata de executie a obiectivului de investitiei este de trei ani.
Finantarea obiectivului de investitie se realizeaza din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021-2027 si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.
Lucrarile vor afecta suprafete de aproximativ 10,76 hectare, terenurile ocupate de obiectiv fiind reprezentate de zone de utilitate publica, proprietati particulare si cursuri de apa.
Solutiile tehnice s-au stabilit pe baza concluziilor si rezultatelor studiilor, investigatiilor de teren, a normelor si standardelor in vigoare.
Traseul propus pentru drumul de descarcare are o lungime totala de 9,434 km si este structurat astfel:
– Tronson I: km 0+000 (intersectie cu breteaua de descarcare a autostrazii A3 intre Sinaia si Poiana Tapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);
– Tronson II: km 1+630 (iesire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare in DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Busteni);
– Tronson III: incepe la intersectia cu breteaua de descarcare a autostrazii A3 intre Busteni si Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);
– Tronson IV: km 7+250 (iesire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare in DN 1, km 133+500 prin dreapta).
Ca urmare a situatiilor intalnite de-a lungul traseului, se vor aplica profiluri transversale tip, care contin:
• parte carosabila cu una sau doua pante, incadrata cu benzi de incadrare si borduri de beton sau acostamente;
• trotuare;
• rigole carosabile sau santuri de beton;
• elemente prefabricate sau monolite din beton, pentru asigurarea stabilitatii. Latimea platformei, in cale curenta:
• 10,00 m, compusa din 2 benzi carosabile × 3,50 m, 2 benzi incadrare × 0,50 m si 2 trotuare × 1,00 m;
• 9,50 m, compusa din 2 benzi carosabile × 3,50 m, 2 benzi incadrare × 0,50 m si 2 acostamente × 0,75 m.
Se va monta parapet metalic de tip H2, H3 H4, H4b sau pietonal pe ambele laturi ale rampelor podurilor si podetelor, pe lungimea podurilor si podetelor, in curbe, precum si la ramblee mai mari de 2 m. Intre km 4+300 + 4+900 se vor monta ecrane fonoizolante/fonoabsorbante.
Pe segmentele de drum adiacent traseului existent al DN 1, drumul proiectat va fi separat cu o zona mediana cu latimea de 3 m pe care se va amplasa parapet prefabricat din beton, de tip NewJersey.
Lucrari de arta prevazute: pasaj peste raul Prahova si CF km 1+835 ÷ 2+445; pod peste raul Prahova la km 2+665; pod peste raul Prahova la km 2+955; pod peste paraul Jepilor la km 3+825; pod peste raul Prahova la km 4+195; subtraversare strada Zamora km 4+685; pod peste raul Prahova la km 5+495; viaduct km 5+955; pod peste raul Prahova la km 7+165; subtraversare DN 1 si CF km 7+480 ÷ 7+530; pod peste raul Prahova la km 8+095; pod peste raul Prahova la km 8+255; pod peste raul Prahova la km 8+375; pod peste raul Prahova la km 8+515; pod peste raul Prahova la km 8+605; semitunel km 8+935÷9+075; pasaj peste raul Prahova si CF km 9+085 ÷ 9+310.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe drum se va realiza prin guri de scurgere carosabile cu descarcare in reteaua de canalizare, iar la baza rambleurilor/debleurilor se vor realiza santuri de garda din beton. Sunt prevazute 4 podete prefabricate de tip D5 si 8 podete tubulare la drumurile laterale.
Amenajare intersectii si sensuri giratorii:
Amenajarea intersectiilor cu drumul national DN 1, de tip giratie
Sens giratoriu – DN 1 si bretea autostrada A3, la km 0+000, cu DN 1 (km 126+640).
Sens giratoriu – acces cartierul Piatra Arsa (Busteni), la km 1+245, cu DN 1 (km 126+640).
Sens giratoriu – acces strada Amurgului si Bulevardul Independentei (DN 1), in localitatea Busteni, la km 1+635, cu DN 1 (km 128+300).
Sens giratoriu – DN 1 si bretea autostrada A3, la km 6+765, cu DN 1 (km 133+590).
Sens giratoriu – acces strada Victoriei (DN 1), in localitatea Azuga, la km 7+250, cu DN 1 (km 134+050).
Sens giratoriu – DN 1, la km 9+414.
Sunt prevazute de asemenea relocari/protejari de retele edilitare (distributie apa potabila, energie electrica, CATV, canalizare pluviala/menajera).
Pentru protectia mediului sunt prevazute: bazine decantoare, separatoare de grasimi, bazine de dispersie, panouri de protectie impotriva zgomotului in zonele unde traseul proiectat trece prin apropierea zonelor rezidentiale, inierbari, plantari de arbori si arbusti.
Realizarea obiectivului conduce la scoaterea traficului greu si de tranzit din interiorul orasului, asigurand:
– dezvoltarea infrastructurii rutiere de transport;
– reducerea timpilor de parcurs;
– reducerea costului accidentelor;
– reducerea costului pentru prevenirea poluarii mediului
Pe langa beneficiile economice pe care le va genera, constructia drumului, va genera efectele pozitive asupra gradului de ocupare a fortei de munca care se estimeaza la un numar de 170 angajati pentru perioada executiei si poate atrage forta de munca locala.
Lucrarile propuse au impact minim asupra mediului.
A fost obtinuta Decizia etapei de incadrare nr. 372/01.08.2022 emisa de catre Agentia pentru Protectia Mediului Prahova.
Valea Prahovei este una dintre cele mai importante destinatii turistice din tara fiind traversata de DN 1 (E60) care asigura legatura intre Bucuresti si granita cu Ungaria. Principalele orase legate de DN 1 sunt Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca si Oradea.
Pe tronsonul de drum national pe ruta Bucuresti-Brasov apar frecvente blocaje in traficul rutier, generand stationari in coloana si ambuteiaje datorita numarului mare de vehicule ce tranziteaza zona de referinta, situatie care conduce implicit la cresterea nivelului de noxe si poluare fonica.
Principalele probleme vizeaza capacitatea de circulatie redusa, ca urmare a nivelului de serviciu inregistrat si a valorilor de trafic (debitul de calcul) foarte mari, existenta unor zone comerciale dezvoltate in jurul drumului national, datorita carora se produc blocaje si intarzieri generate de parcarea vehiculelor in zone interzise si a traversarii pietonilor prin zone nepermise si existenta unor conflicte generate de relatiile de stanga pe ambele sensuri ale drumului principal.
Conform studiului de trafic, valorile medii la nivelul drumului DN 1, pe sectorul de referinta, sunt de aproximativ 15.000 vehicule/zi, cu prognoza pentru primul an de perspectiva 2025, este de 23.016 vehicule/zi, iar prognoza pentru ultimul an de referinta, anul 2044, este de 32.635 vehicule/zi.
Proiectul are ca scop realizarea unui sector de drum omogen, in vederea asigurarii infrastructurii de baza necesara cererii de transport in crestere, asigurand un grad ridicat de siguranta a traficului rutier.
Pentru promovarea obiectivului este incheiat un Acord de parteneriat intre CNAIR si Consiliul Judetean Prahova, in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiara a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate Romaniei din Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranzitie justa.
