Romania imprumuta 50 milioane euro pentru investitii in siguranta rutiera. Ministerul de Finante a semnat trei noi contracte de finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI), in o valoare totala de peste 260 milioane euro.
O parte din contracte vizeaza imbunatatirea sigurantei drumurilor nationale din Romania si reducerea numarului de accidente, raniri si decese, iar restul sunt pentru reabilitarea, reamenajarea si extinderea a 26 unitati sanitare din tara, in scopul pregatirii acestora din perspectiva unor potentiale viitoare pandemii, dar si pentru sustinerea sectorului spitalicesc public supraincarcat.
In ceea ce priveste contractul de finantare in valoare de 50 milioane euro, destinat sprijinirii realizarii unor investitii privind siguranta rutiera, data limita de tragere a imprumutului este de 5 ani de la semnare.
Valoarea totala a proiectului este de circa 100 milioane euro, iar implementarea acestuia va fi asigurata de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), prin Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Proiectul include 89 de investitii in sensuri giratorii, pasaje superioare sau subterane, respectiv sisteme de dirijare/semnalizare si se estimeaza ca va fi finalizat pana in anul 2027.
Ministerul de Finanțe a publicat în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea contractului de finanţare.
UE si-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese pana in 2050 – „Viziunea Zero”. Prin aprobarea Declaratiei de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere pana in 2050 – s-a adaugat dezideratul potrivit caruia acelasi obiectiv ar trebui atins pentru vatamarile grave.
De asemenea, comunicarea a propus noi tinte intermediare de reducere a numarului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % in perioada 2020-2030, precum si de reducere a numarului de vatamari grave cu 50 % in aceeasi perioada.
Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeana stabileste o noua abordare privind siguranta rutiera pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentata de „sistemul sigur”. Potrivit abordarii acestui sistem, ”decesele si vatamarile grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezinta un pret inevitabil al mobilitatii. Accidente se vor produce mereu, dar decesele si vatamarile grave pot fi prevenite in mare masura. Abordarea „sistemului sigur” vizeaza un sistem rutier mai putin punitiv, implica constientizarea faptului ca oamenii fac greseli si propune masuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luand in considerare caracteristicile vulnerabilitatii umane. Anumite masuri precum constructia optimizata a vehiculelor, imbunatatirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulatie reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, masurile ar trebui sa asigure un nivel de protectie suficient chiar si in cazul in care un element esueaza, pentru ca un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Aceasta abordare implica o actiune multisectoriala si multidisciplinara si o gestionare in functie de obiective, tinte incadrate in timp si monitorizarea performantei.”
In intervalul 2010-2020 Romania a inregistrat o reducere cu 21,6% a numarului persoanelor decedate in accidente rutiere, putin sub media europeana (23,7%), care insa situeaza Romania in treimea cea mai putin performanta dintre tarile UE. In anul 2019 s-au inregistrat in Romania 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numarul de decese la un milion de locuitori este mai mare in Romania in comparatie cu tarile vecine, si semnificativ mai mare fata de media UE (51 decese la un milion de locuitori). Desi numarul accidentelor si deceselor cu vatamari corporale a scazut pe o perioada de 15 ani, pentru a atinge niveluri similare de performanta in materie de siguranta rutiera ca in celelalte tari ale UE si pentru a obtine un sistem rutier mai sigur sunt necesare, in continuare, o serie de masuri.
In conformitate cu atributiile ce ii revin, CNAIR, in calitate de administrator al retelei nationale de drumuri si autostrazi, gestioneaza ducerea la indeplinire a obiectivului asumat prin aplicarea Legii 265/2008 privind gestionarea sigurantei circulatiei pe infrastructura rutiera, cu modificarile si completarile ulterioare.
O lista cu potentialele investitii in siguranta rutiera, avand o valoare totala estimata de 677 de milioane euro a fost pregatita de CNAIR in 2019 si a fost prezentata BEI. Pe baza rezultatelor analizelor cost beneficiu si analizelor multicriteriale, au fost identificate 103 locatii cu cel mai inalt clasament; costurile de investitie pentru acestea au insumat aproximativ 100 milioane euro (fara TVA). Domeniul de aplicare, precum si cerintele tehnice respective, calendarul si costurile au fost discutate in detaliu cu partile interesate ale proiectului.
Domeniul final (RSIP Faza 1) aprobat de CNAIR este format din investitii in 89 de locatii cu costuri totale de investitie estimate la 100,02 milioane euro la preturile din 2020, fara TVA.
Proiectul ce face obiectul acestui imprumut consta in investitii in:
- 6 locatii potrivite pentru pasaje supra/subterane, avand o valoare totala a investitiei de 75 milioane euro, fara TVA;
- 40 de locatii in care se recomanda construirea de sensuri giratorii, avand o valoare totala a investitiei de 18,2 milioane euro, fara TVA
- 43 de locatii in care se recomanda masuri de canalizare/semnalizare, avand o valoare totala a investitiei de 6,82 milioane euro, fara TVA.
Planul de actiuni al proiectului se incadreaza in directiile de crestere a sigurantei infrastructurii rutiere, stabilite la elaborarea strategiei, a planului de actiuni si a problemelor majore identificate de studiul efectuat la elaborarea Master Planului General de Transport al Romaniei.
Masurile propuse vizeaza realizarea unei infrastructuri care sa corespunda nevoilor de mobilitate si nevoilor de dezvoltare economica, prin cresterea capacitatii de transport.
Se estimeaza ca proiectul se va finaliza in 2027, data finala de disponibilizare a imprumutului fiind de pana la 60 de luni de la data semnarii contractului de finantare.
Conform prevederilor contractului de finantare, imprumutul poate fi tras in maxim 5 transe, valoarea minima a unei transe fiind de 10 milioane euro. Termenii financiari aferenti imprumutului, respectiv maturitatea, modalitatea de rambursare, tipul de dobanda (fixa sau variabila), frecventa si termenele de plata a serviciului datoriei publice vor fi stabilite pentru fiecare transa in parte cu ocazia tragerii, cu luarea in considerare a termenilor si conditiilor standard ale BEI, astfel cum sunt prevazute in contractul de finantare, respectiv: maturitatea de pana la 20 ani de la data tragerii pentru fiecare transa in parte, pentru optiunea de rambursare in mai multe rate si de pana la 12 ani de la data tragerii transei, pentru optiunea de rambursare intr-o singura transa.
Plata serviciului datoriei publice aferent imprumutului, respectiv rambursarea capitalului, achitarea dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente imprumutului se asigura, conform legislatiei in vigoare privind datoria publica, prin mecanismul aferent finantarilor rambursabile contractate de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor, in vederea finantarii deficitului bugetului de stat si refinantarii datoriei publice guvernamentale.
Implementarea proiectului va fi asigurata de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin CNAIR, in calitate de agentie de implementare.
In aceasta calitate, Ministerului Transporturilor si Infrastructurii i se deleaga intreaga autoritate si responsabilitate privind realizarea proiectului si utilizarea fondurilor alocate acestuia. Ministerul Finantelor, pe de o parte, si Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si CNAIR pe de alta parte, vor incheia un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile si obligatiile partilor in ceea ce priveste aplicarea prevederilor contractului de finantare si realizarea proiectului.
Cheltuielile in cadrul proiectului, respectiv cheltuielile reprezentand echivalentul in lei al valorii imprumutului si al celorlalte fonduri publice destinate finantarii proiectului, astfel cum sunt prevazute in contractul de finantare, precum si taxele si impozitele aferente proiectului vor fi cuprinse in bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, in cadrul sumelor alocate anual cu aceasta destinatie de la bugetul de stat, in functie de natura si specificul acestora.
Tragerile in cadrul imprumutului vor fi efectuate de catre Ministerul Finantelor, conform prevederilor Contractului de finantare, in baza raportarilor/evidentelor furnizate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, privind cheltuielile/activitatile eligibile in cadrul imprumutului.
