Pentru a rezolva situatia problematica a CFR Marfa, autoritatile au in plan sa creeze o companie mai mica, care sa ramana cu contractele sale viabile, care chiar ii aduc bani. Acum compania ”factureaza, dar nu incaseaza niciodata”, a declarat intr-un interviu pentru ”Lumea Infrastructurii” Bogdan Chiritoiu (foto), presedintele Consiliului Concurentei. Autoritatea de concurenta sustine in fata Comisiei Europene ca nu este intelept sa dispara total CFR Marfa, avand in vedere ca e vorba de o piata nationala.
O alta companie cu probleme este Tarom, care a pierdut o jumatate de miliard de euro in zece ani si care este intr-o situatie dificila, iar industria de transport pasageri trece printr-un moment de cumpana. Bogdan Chiritoiu afirma ca, daca pentru CFR Marfa mai exista inca o piata pentru transportul de marfa pe calea ferata, nu are aceeasi convingere in ceea ce priveste transportul aerian.
Planul de restructurare al Tarom este analizat de catre Comisia Europeana si poate suferi modificari sau completari, la solicitarea forului european.
Obiectivul este ca acest caz sa fie finalizat in cateva luni, pana la sfarsitul anului.
Acesta a mai vorbi si de concurenta in randul companiilor de constructii de drumuri, precum si de provocarile acestei piete.
Redam mai jos integral interviul acordat de presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu:
Lumea Infrastructurii: Care este situatia la CFR Marfa? Are compania vreo sansa de supravietuire?
Bogdan Chiritoiu: Asa cum stiti, de peste 10 ani discutam despre restructurarea CFR Marfa, iar in acest timp, compania a inregistrat pierderi foarte mari.
De ce are pierderi CFR Marfa? Unul dintre motive este ca asigura transport pentru companii care nu pot plati, companii care sunt in dificultate, cum era cazul Oltchim, cum este Complexul Energetic Hunedoara sau cum sunt unele CET-uri care asigura termoficarea pentru unele orase. Aceste companii nu sunt solvabile, nu au bani, dar nici nu pot fi lasate fara transport. In concluzie, CFR Marfa factureaza, dar nu incaseaza niciodata.
Ca urmare, planul este sa avem o companie mai mica, care sa ramana cu contractele sale viabile, care chiar ii aduc bani. Evident ca activele viabile, vagoane, locomotive si personalul vor fi din actualul CFR Marfa. Dar formal juridic este o companie noua.
Activele utile pentru CFR Infrastructura, compania care administreaza calea ferata, vor fi transferate acesteia, iar alte active excedentare trebuie valorificate si probabil, vor fi scoase la licitatie. CFR Marfa are terenuri, hoteluri, restaurante care nu se justifica, neavand nicio legatura cu obiectul lor de activitate.
Lumea Infrastructurii: Ce se va intampla cu datoriile?
Bogdan Chiritoiu: Datoriile CFR Marfa sunt catre stat, cea mai mare parte fiind ajutorul de stat incompatibil, care trebuie recuperat de catre ANAF conform deciziei Comisiei Europene de anul trecut, si taxe de utilizare a infrastructurii, care trebuie platite catre CFR Infrastructura – tot companie de stat.
CFR Marfa nu a platit impozit, nu a platit taxa de utilizare a infrastucturii, ceea ce, potrivit legislatiei europene, este similar cu acordarea unui ajutor de stat, dar intr-un mod care nu este compatibil cu regulile.
Ca urmare, acest ajutor de stat trebuie recuperat, dar compania nu poate plati. Expertii Comisiei au spus: compania are pierderi, are datorii, iar voi, statul roman, trebuie sa va asigurati ca se recupereaza aceste sume. Astfel, vom crea o companie noua, iar cea veche dispare.
Daca CFR Marfa dispare cu datorii de 100 de milioane de euro, practic nu ar mai avea nicio importanta. Daca vreti, este o discutie de genul “daca se duce la cimitir cu o datorie mai mare sau mai mica”.
Lumea Infrastructurii: Cine ar putea profita dupa o eventuala disparitie de pe piata a CFR Marfa?
Bogdan Chiritoiu: Noi sustinem in fata Comisiei Europene ca nu este intelept sa dispara total CFR Marfa, avand in vedere ca avem o piata, care, in esenta, este nationala. Este adevarat ca exista o anumita deschidere spre concurenta internationala, dar este mai complicat pentru ca exista anumite conditionari nationale care blocheaza integrarea pietei de transport. De exemplu, la trecerea unui tren dintr-o tara in alta sunt o serie de restrictii legale.
In aceste conditii, avem de-a face cu o piata care este, practic, nationala, iar pe aceasta piata nationala sunt doua mari companii – CFR Marfa si operatorul privat de marfa, Grup Feroviar Roman – si mai sunt si cativa jucatori mici.
Argumentul nostru in fata Comisiei Europeane este ca in situatia in care dispare unul dintre cei doi mari jucatori se dezechilibraza piata. Oricum, nu este indicat sa raman un singur jucator mare pe piata.
Lumea Infrastructurii: Situatia de la Tarom este la fel de grava, de multi ani. Mai are sanse compania sa primeasca ajutor de stat pentru a putea supravietui?
Bogdan Chiritoiu: Situatia extrem de dificila de la Tarom nu este o noutate: Tarom a pierdut o jumatate de miliard de euro in 10 ani. Pierzand bani regulat, cred ca nu mai are notiunea de profit.
Din pacate pentru companie, a venit si aceasta criza generata de pandemia de coronavirus care a afectat serios industria aviatica si, la ora actuala, este foarte greu sa ne dam seama care este viitorul acestei industrii, ce se va intampla in industria aeriana.
Daca pentru CFR Marfa mai exista inca o piata pentru transportul de marfa pe calea ferata, nu am aceeasi convingere in ceea ce priveste transportul aerian. Nu stim in ce mod pandemia va schimba obiceiurile oamenilor: sunt semnale ca va exista mult mai putin transport de business decat inainte, iar pentru unele companii, acest segment era foarte important. Transportul pentru turism isi va reveni, insa, destul de repede.
Statul vrea sa salveze compania Tarom, acest lucru este clar, mai ales ca la ora actuala, in Europa nu prea mai exista companii aeriene nationale, cu exceptia Olandei -KLM care este in parteneriat cu Air France, si a Portugaliei – TAP.
Deci acesta este contextul: Tarom este intr-o situatie dificila si industria de transport pasageri trece printr-un moment de cumpana.
In acelasi timp, exista companii aeriene care merg bine in Europa, asa cum este cazul Ryanair si Wizz Air, si care sunt foarte agresive.
In prezent, toate statele incearca sa finanteze companiile aeriene, dar Comisia Europeana este foarte atenta cand aproba aceste ajutoare pentru ca deciziile sunt contestate in instanta de Ryanair si Wizz Air.
Lumea Infrastructurii: Asteapta acum Tarom raspuns de la Comisia Europeana privind restructurarea?
Bogdan Chiritoiu: In prezent, planul de restructurare al Tarom este analizat de catre Comisia Europeana, cu care, de altfel, suntem intr-un dialog permanent. Planul de restructurare poate suferi modificari sau completari, la solicitarea forului european, pana la emiterea deciziei finale de aprobare a ajutorului.
Obiectivul nostru este sa finalizam acest caz, in cateva luni, pana la sfarsitul anului.
Lumea Infrastructurii: Sunt companiile de constructii de drumuri romanesti defavorizate in fata celor straine?
Bogdan Chiritoiu: Concurenta in domeniul constructiilor este puternica. Exista multi jucatori pe piata, nu doar cateva firme mari care sa domine sectorul, asa cum este in telecomunicatii, de exemplu, unde sunt 4 firme de telefonie mobila.
Ce se poate intampla, insa, este ca in anumite situatii firmele sa fie prea mici pentru a executa o lucrare de anvergura mare sau nu au experienta suficienta sau nu au personal sau nu au echipamente. In aceste cazuri, asocierile – consortiile – sunt absolut legitime si binevenite, dar nu trebuie sa depaseasca o anumita limita a colaborarii lor.
De exemplu, am avut si cazuri in care cinci companii locale s-au asociat pentru a participa cu o oferta comuna la licitatia pentru reabilitarea strazilor din Pitesti, in conditiile in care fiecare dintre acestea ar fi putut executa lucrarea. Aceasta a fost singura oferta depusa in cadrul licitatiei.
Firmele trebuie sa concureze intre ele. Consortii se fac atunci cand altfel nu pot concura pentru un anumit contract.
Pentru a veni in sprijinul companiilor romanesti, noi am elaborat un ghid privind respectarea regulilor de concurenta in situatia participarii sub forma de asociere la o licitatie publica, ghid care poate fi consultat pe pagina web a Consiliului Concurentei.
Lumea Infrastructurii: Companiile din piata spun ca au crescut preturile materialelor de constructii atat pe piata interna, cat si pentru cele din import.
Bogdan Chiritoiu: Am avut niste sesizari legate de pretul bitumului, dar acestea suspiciuni nu s-au confirmat. La ora actuala, pe piata bitumului din Romania exista un singur producator, iar peste 80% din cererea locala este acoperita din import, principalele surse fiind din tari precum Polonia, Ungaria, Serbia, Turcia sau Grecia.
Analiza noastra nu a indicat existenta unor comportamente anticoncurentiale, cresterea preturilor fiind rezultatul evolutiei de pe piata europeana.
In ceea ce priveste cimentul, acesta este produs in Romania, dar sunt numai trei producatori: Holcim, Heidelberg Cement si CRH. Pe aceasta piata avem o investigatie in curs deoarece suspectam ca intre cele trei companii exista intelegeri de pret.
Produsele din otel, intr-adevar le importam, iar in a doua jumatate a anului trecut, dar si in prima parte din acest an, preturile internationale ale otelului, semifabricatelor si din otel au crescut masiv la nivel mondial. Aceasta crestere a preturilor a fost provocata de un cumul de factori, precum reducerea productiei din Europa si America de Nord, precum si probleme in aprovizionarea cu minereu de fier generate de pandemie.
Noi urmarim ce se intampla in zona materialelor de constructii, dar este destul de dificil avand in vedere ca nu exista surse publice de date (preturi). De asemenea, relatiile sunt directe intre companii (business to business), ceea ce inseamna ca se practica preturi de lista si o multitudine de discounturi (volum, plata in avans, garantare, fidelitate etc.).
De aceea, plangerile si sesizarile pe care le primim sunt foarte importante. Daca cineva crede ca s-a incalcat Legea Concurentei poate sa faca o plangere, completand formularul de pe site-ul institutiei sau daca vrea sa ramana anonim poate apela la platforma avertizorilor de concurenta.
