Industria aviatica este una dintre cele mai afectate industrii in urma pandemiei Covid-19, pe plan global, nu doar in Romania. Sectorul aerian isi va reveni abia intre 2023-2024, cu conditia ca prezenta campanie de vaccinare sa se finalizeze pana la sfarsitul acestui an, a declarat, intr-un interviu pentru Lumea Infrastructurii, Traian Badulescu (foto), consultant in turism. El afirma ca industria aviatica va avea mult de recuperat, mai ales ca un avion, cu cat timp sta mai mult la sol, cu atat genereaza mai mult pierderi.
De asemenea, nu este exclus ca unele state sa isi sprijine propriile companii aeriene si este posibil sa asistam la fuziuni sau la achizitii intre companii aeriene, ori de renationalizari partiale, statele recumparand anumite pachete de actiuni. Mai mult, pentru a-si recupera din pierderi, nu este exclus ca pretul biletelede avion sa creasca, zborul nu va redeveni un lux, insa „era calatoriilor accesibile se va incheia, cel putin timp de cativa ani”.
Consultantul Traian Badulescu a vorbit si de situatia in care se afla TAROM, care a inregistrat pierderi in ultimii 13 ani, si considera ca transportatorul aerian national are nevoie de un management performant, de infuzie de capital, dar si de sprijin guvernamental.
Redam integral mai jos interviul cu Traian Badulescu:
Lumea infrastructurii: Transportul aerian a fost, daca nu intre cele mai afectate sectoare de pandemie, poate chiar cel mai afectat. Ce sanse are sectorul sa isi revina? Cat va dura aceasta revenire?
Traian Badulescu: Industria aviatica este una dintre cele mai afectate industrii in urma pandemiei Covid-19, pe plan global. Pentru ca avioanele implica, in primul rand, transport rapid pe distante medii si mari. Majoritatea granitelor au fost inchise ori a existat permanent incertitudine pe termen mediu si lung in privinta deplasarilor dintr-o tara in alta.
Industria turismului este la fel de puternic afectata, insa in cazul turismului au mai existat, anul trecut, sperante privind turismul intern al fiecarei tari precum si vizitarea statelor vecine. Dar, atat din motive de precautie, cat si din cauza limitarilor libertatii de deplasare pe plan international, majoritatea turistilor au ales anul trecut automobilul personal.
Daca pentru hoteluri și structuri de cazare, pentru domeniul HORECA in general, a fost cod rosu, atat pentru companiile aeriene, cat si pentru agentiile de turism, a fost cod rosu aprins. Un restaurant a mai avut oportunitatea sa livreze preparatele prin sistemul de catering, iar un hotel inchis si-a trimis o parte dintre angajati in somaj tehnic si a fost in stand-by, pe zero. Dar un avion, cu cat timp sta mai mult la sol, cu atat genereaza mai mult pierderi. Agentiile de turism, pe de alta parte, au platit catre furnizori si parteneri serviciile de transport si de cazare in cea mai mare parte, neavand cum sa restituie banii. In agentii s-a lucrat la foc continuu, pentru reprogramari, rerutari.
Cred ca sectorul aerian isi va reveni in intervalul 2023-2024, in cazul in care campaniile de vaccinare se vor finaliza pana la finele acestui an si nu vom avea alte surprize neplacute oferite de pandemie. Revenirea va dura 1-2 ani, deoarece industria aviatica va avea mult de recuperat. Pe de alta parte, obisnuinta oamenilor de a calatori cu avionul isi va reveni gradual.
Lumea infrastructurii: Cu cat a scazut in medie transportul aerian in 2020 comparativ cu 2019?
Traian Badulescu: Industria de transporturi aeriene vine dupa un 2020 extrem de greu. Pe plan intern, datele pe primele trei trimestre, oferite de INS, arata ca transportul aerian de pasageri a scazut cu 66% in primele 9 luni din 2020, prin comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent. Aeroporturile din Romania au operat zboruri pentru 6,1 milioane de pasageri, fata de 17,7 milioane de pasageri in ianuarie-septembrie 2019.
Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a inregistrat o scadere a numarului de pasageri cu 70% in 2020, la mai putin de 4,5 milioane de pasageri. Numarul de aterizari si decolari de aeronave a fost cu 53,3% mai mic si a ajuns la 67.700 de miscari de aeronave.
Pe plan international, Asociatia Internatională a Transportului Aerian (IATA) a anuntat rezultatele globale ale traficului de pasageri pe intregul an pentru 2020, care arata ca cererea a scazut cu 65,9% comparativ cu intregul an din 2019, de departe cel mai puternic declin al traficului din istoria aviatiei.
Cererea internationala de pasageri in 2020 a fost cu 75,6% sub nivelul din 2019. Capacitatea a scazut cu 68,1%, iar factorul de incarcare a scazut cu 19,2 puncte procentuale, pana la 62,8%.
Cererea de zboruri interne a scazut, pe plan global, in 2020, cu 48,8% fata de 2019. Capacitatea s-a contractat cu 35,7%, iar factorul de incarcare a scazut cu 17 puncte procentuale, pana la 66,6%.
Lumea infrastructurii: Se poate vorbi acum de o renationalizare a companiilor aeriene care nu ar avea alta varianta de supravietuire decat spijinul statului?
Traian Badulescu: Amintesc de o alta mare criza a companiilor aeriene, in special in Statele Unite ale Americii, generata de atentatele de la 11 septembrie 2001. In august 2001, anterior zilei de 11 septembrie, calatoriile aeriene din SUA au inregistrat un nivel record de 65,4 milioane de pasageri. Dupa 11 septembrie, calatoriile aeriene au scazut substantial. Volumul pasagerilor si-a revenit pentru prima data la situatia precedenta zilei de 11 septembrie 2001 de-abia in iulie 2005, cu o crestere de aproximativ 9,7%. Falimentele si disparitia multor transportatori aerieni, intreruperea multor rute si destinatii aeriene si controlul mai strict al securitatii, toate au contribuit la probleme mari pentru industrie. Guvernul federal a oferit atunci un pachet de ajutor de 15 miliarde de dolari, insa cateva companii aeriene si-au declarat totusi falimentul. Atunci, companiilor aeriene le-a fost sugerat sa pastreze tarife ridicate sau, cel putin, realiste, in niciun caz tarife de dumping.
Cred ca unele state vor sprijini propriile companii aeriene si probabil ca vom asista la fuziuni sau la achizitii intre companii aeriene. Este posibil sa discutam si de renationalizari partiale, statele recumparand anumite pachete de actiuni. Asa cum in SUA, dupa 11 septembrie au mai ramas 5-6 companii aeriene puternice, mari, la fel in Uniunea Europeana, vor mai ramane maxim 10 companii aeriene care vor deveni, probabil, regionale. Nu ma refer la companiile mai mici, de nisa cu flota redusa. Acestea vor putea supravietui in functie de destinatiile alese si de propriile strategii de marketing.
Lumea infrastructurii: Ce sanse de supravietuire au acum companiile aeriene, dupa ce 2020 a insemnat pierderi pentru toate acestea? De ce anume ar avea nevoie teoretic acestea pentru a depasi pierderile, ajutoare de stat, ce grad de ocupare, etc?
Traian Badulescu: Daca unele companii aeriene se vor inchide, flotele lor vor ramane. Cred ca vom asista la fuziuni, parteneriate, aliante, mai mult ca oricnd. Anumite companii aeriene au redus tarifele pentru a reatrage pasagerii, desi, pe termen mediu, cand ne vom apropia de o situatie normala, consider ca tarifele vor creste. Zborul nu va redeveni un lux, dar va reveni la o situatie intalnita acum 10 sau chiar 20 de ani. Va fi nevoie de mult timp pentru recuperarea pierderilor, iar lumea va calatori mai putin cu avionul, cel putin pe distante mari. Multe companii au tot reprogramat datele rezervarilor si termenele de achitare, din luna in luna, nestiind ce se va intampla. Asa cum spunea, anul trecut, directorul general si CEO al IATA (Asociatia Internationala a Companiilor Aeriene), Alexandre de Juniac, era calatoriilor accesibile se va incheia. Cel putin, timp de cativa ani.
O mare problema a companiilor aeriene este criza conexiunilor. Volumul pasagerilor care au avut zboruri cu conexiune a scazut cu 81% în 2020, mai afectat decat cei care au ales traficul non-stop, de la o destinatie la alta, volum care a scazut cu 61%. Impactul mai mare asupra deplasarilor cu conexiuni a fost cauzat atat de scaderea cererii, cat si a ofertei. In ceea ce priveste cererea, o parte a explicatiei o reprezinta scaderea itinerariilor intercontinentale pe distante lungi, unde conexiunile sunt mai frecvente. Pasagerii au, de asemenea, o preferinta mai mare pentru calatoriile directe, point to point, atat pentru a evita riscul dublu perceput de a contracta coronavirus, cat si pentru ca exista restrictii de calatorie iar regulile de carantina pot fi confuze chiar si pentru cel mai experimentat calator.
Tinand cont ca aceasta criza este generata de o pandemie si nu a fost pur economica, consider ca fiecare stat trebuie sa se implice pentru a sprijini financiar companiile aeriene, cu granturi, imprumuturi sau chiar finantari.
Potrivit Asociatiei Internationale a Transportatorilor Aerieni (IATA), companiile aeriene low-cost vor trebui sa continue sa zboare cu o ocupare de 80% pentru a fi profitabile. Dar si pentru companiile de linie, cu zboruri regulate, va fi nevoie de un grad de ocupare de minim 60%. Si de sprijinul guvernamental, care este solicitat si uneori primit in toata lumea, pornind de la SUA, Marea Britanie, pana la state membre UE.
Lumea infrastructurii: Avem cazul national TAROM. In ce masura va putea depasi compania de stat pierderile acumulate in ultimii 13 ani?
Traian Badulescu: Este evident ca TAROM are nevoie de un management performant si de infuzie de capital, macar prin privatizarea unui pachet minoritar de actiuni, asa cum au procedat si alte companii aeriene europene si nu numai. De asemenea, in contextul pandemic, este nevoie de sprijin guvernamental. TAROM este compania noastra nationala dar si una dintre putinele companii nationale din regiune care au mai ramas. Ar trebui sa privim putin mai la nord, la succesul obtinut de catre polonezi cu propria companie nationala, LOT. Unicul actionar al acestei companii este Polish Aviation Group. Acest grup a fost fondat in 2017 cu scopul de a integra companiile de aviatie poloneze, inclusiv LOT Polish Airlines, LOT Aircraft Maintenance Services, LS Airport Services si LS Technics. Aceasta consolidare a vizat o concurenta mai eficienta pe piata aviatiei si realizarea de sinergii care sa sprijine dezvoltarea intregii industrii a aviatiei din Polonia si din Europa Centrala si de Est. Ar fi fost un model de urmat… Oricum, compania trebuie depolitizata si trebuie sa aiba un management performant, care sa analizeze foarte bine rutele, destinatiile care pot fi profitabile. Si sa se puna in slujba incoming-ului.
Lumea infrastructurii: Cum va arata 2021 din punct de vedere turistic?
Traian Badulescu: Turismul intern cred ca va avea sanse de revenire cel mai devreme anul viitor, daca 2021 va fi un an mai bun fata de cel precedent legat de cererea turistica. Din pacate, din cauza eliminării voucherelor de vacanta, cererea turistica pentru turismul intern a inceput deja sa scada, in special pentru statiuni montane sau pentru pensiunile rurale, dar chiar si pentru litoral.
Insa cea mai importanta componenta a turismului romanesc o reprezinta incoming-ul, deci atragerea turistilor straini. Incoming-ul reprezinta o forma de export de servicii, doar ca turistii straini vin in Romania si lasa banii in tara. Pentru revenirea si dezvoltarea incoming-ului ar fi nevoie de demararea unei campanii de promovare turistica a Romaniei inca de pe acum. Din pacate, am inteles ca pentru acest an nu se va vorbi de promovarea turistica a tarii, cel putin la nivel guvernamental. Desi altii o fac. Trebuie doar sa privim la tarile din jur.
Orice guvern trebuie sa inteleaga importanta turismului ca industrie generatoare de bani, de locuri de munca, de imagine pozitiva a tarii. Ascultam declaratiile guvernantilor, care spuneau ca inteleg dorinta romanilor de a calatori, dar sa nu ne precipitam privind pasapoartele verzi. Dar ei omit reversul, care este si mai important pentru economie. Daca ne deschidem granitele, daca vom crea culoare si parteneriate intre diverse tari, vom putea reatrage turistii straini.
Cred ca va fi introdus, probabil, in iunie, acel ”certificat verde” – prefer sa-i spun așa, si nu ”pasaport”, deoarece ultima sintagma sperie. In sezonul estival se va circula mai bine si cred ca va fi clar mai bun decat sezonul estival 2020. Deja ne aflam in plina campanie de vaccinare, multi oameni s-au imunizat si avem deja rodajul, experienta anului precedent. Deci stim la ce sa ne asteptam in cel mai rau caz. Si ne-am flexibilizat mult.
Lumea infrastructurii: Care vor fi cele mai cautate destinatii de vacanta interne si externe?
Traian Badulescu: Pe plan intern, vor fi cautate in continuare – si acesta cred ca va deveni un obicei pe termen lung – destinatiile turistice aflate in natura, respectiv pensiunile rurale, hotelurile mai mici, care ofera distantare, siguranta. Vorbim atat de turismul rural, cu zone precum Bran – Moieciu, Maramures, Bucovina, Marginimea Sibiului, Neamt, Tara Fagarasului, Oltenia de sub Munte etc., dar si de statiunile montane si balneare.
Fireste, litoralul romanesc va fi cautat la fel de mult in timpul sezonului estival, fiind, in mod traditional, principala destinatie turistica a romanilor.
Pe plan extern, vor fi cautate destinatiile care vor oferi conditii de acces mai simple. Pana in prezent s-au bucurat de succes Egipt, Dubai, Maldive, Seychelles, Istanbul ca destinatie de city break dar si Tenerife (Spania) sau Madeira (Portugalia), destinatii unde a fost solicitat la intrare doar testul PCR covid negativ.
Sunt convins ca in timpul sezonului estival se va putea intra fara probleme in tarile mediteraneene, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania, dar si Malta sau Cipru, pe baza ”certificatului verde” sau, separat, ori a vaccinului, ori a unui test. Tari precum Albania si-au asumat sa primeasca turiștii fara a le solicita nimic la granita, nici test, nici vaccin. Pe de alta parte, Croatia s-a redeschis turistic pe 1 aprilie si are conditii foarte flexibile de acceptare a turistilor: ori test PCR, ori vaccin (de oricare tip ar fi), ori test anticorpi, ori test antigen.