AUTOSTRADA BATAII DE JOC – Comarnic-Brasov, intr-un nou blocaj dupa ce zeci de firme cer clarificari, acuzand „erori si neconcordante in documentatia pentru licitatie”

Autostrada zapezii”, care ar trebui sa lege Capitala de Brasov, tergiversata de peste 18 ani, este intr-un nou blocaj dupa ce nu mai putin de 30 de constructori au depus solicitari de clarificari cu privire la licitatia pentru centura Comarnic. Licitatia este suspendata, iar Compania Nationala de Infrastructura Rutiera reanalizeaza documentatia. Asociatia Pro Infrastructura (API) a lansat, la inceputul saptamanii, un semnal de alarma, avertizand ca proiectul „este foarte aproape de un nou esec” pentru ca firmele de constructii nu depun oferte din cauza neclaritatilor si a lipsurilor din documentia tehnica. Sunt 100 de kilometri ramasi pana la Brasov din autostrada care incepe la Bucuresti si care ar trebui sa „economiseasca” peste 80.000 de ore pe zi din timpul soferilor, in contextul in care ruta Comarnic – Predeal pe DN1 se parcurge in medie in 120 de minute, fata de doar 12 minute – cat ar dura drumul pe autostrada.

Un semnal de alarma trag cei de la API si in legatura cu licitatia pentru actualizarea studiului de fezabilitate si proiectarii autostrazii Comarnic-Brasov, unde doar o singura firma a depus oferta. Unul dintre motivele pentru care proiectantii nu s-au inghesuit sa participe la licitatie, spun cei de la Asociatia Pro Infrastructura, este pretul prea mic al contractului, circa 57 de milioane de lei, care ar reprezenta sub 1% din valoarea lucrarilor. Fiind vorba despre o autostrada montana, cele mai bune practici vorbesc despre procente de 3-5%.

Intr-un raspuns pentru Digi24, Compania de Administrare a Infrastructurii recunoaste ca initial 7 firme s-au aratat interesate de proiect, care au cerut 75 de clarificari.

La licitatia pentru pregatirea Autostrazii Ploiesti-Comarnic-Brasov proiectantii seriosi au stat deoparte, fiind depusa o singura oferta. Principalele cauze: contractul complet debalansat, numeroasele erori si neconcordante din documentatie, valoarea estimata foarte mica sau modalitatea de plata doar la finalul serviciilor prestate. In cadrul solicitarilor de clarificari din partea celor interesati, acestia au ridicat problema valorii estimate de CNAIR pentru acest contract extrem de complex (57 milioane lei), sub 1% din valoarea investitiei”, a transmis, luni, Asociatia Pro Infrastructura, potrivit brasov.net.

Potrivit organizatiei, pentru o pregatire temeinica in special pentru o autostrada montana, cele mai bune practici vorbesc despre procente de 3-5%.

In plus, Compania de Drumuri a omis sa includa formularele financiare pentru studiile geotehnice la tunele, nefiind clar daca aceste sume consistente au fost incluse sau nu in valoarea estimata. De asemenea, prevederile contractuale sunt extrem de avantajoase pentru CNAIR si dezavantajoase pentru ofertanti. Compania de Drumuri va putea solicita studii suplimentare la discretie, va putea opri in orice moment platile in functie de finantarea de la bugetul de stat, va putea modifica, suspenda si rezilia contractul dupa bunul plac, in timp ce proiectantul nu va avea parte de aceleasi parghii contractuale in cazul in care CNAIR nu isi face treaba, neavand posilibilitatea de a solicita daune financiare. Platile se vor face doar la finalizarea studiilor de teren, geotehnice, de fezabilitate, a acordului de mediu sau proiectului tehnic. Cu alte cuvinte, prestatorii vor trebui sa vina de acasa cu zeci de milioane de lei pana sa fie platiti (daca vor fi platiti, existand si posibilitatea ca statul sa nu bugeteze respectivele sume)”, a mai precizat organizatia.

In acest moment, licitatia lansata in august pentru construirea a 5,2 kilometri de sosea rapida pe centura Comarnic este suspendata din cauza numeroaselor cereri de clarificare depuse de constructorii interesati de proiect.

Nu mai putin de 30 de agenti economici au depus solicitari de clarificari, iar la nivelul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a constituit un grup de lucru pentru revizuirea documentatiei de atribuire prin punerea in acord cu solicitarile de clarificare ale agentilor economici, a transmis institutia la solicitarea Ziare.com.

La ora actuala, din autostrada Bucuresti – Brasov a mai ramas de lansat spre executie sectiunea Ploiesti – Brasov si centura Comarnic. Tronsonul Bucuresti – Ploiesti este in operare din 2012, iar lucrarile la lotul Rasnov – Cristian ar putea fi gata pana la finalul acestui an, spera, in vara, ministrulTransporturilor, Lucian Bode.

Mimistrul Transporturilor Lucian Bode explica, in august 2020, ca primul tronson din Comarnic – Brasov va fi centura ocolitoare a Comarnicului la profil de autostrada pentru care Ministrerul Transporturilor estima ca va semna contractul in acest an. Cu toate acestea, in a doua jumatate a lunii noiembrie, licitatia este intr-un blocaj dupa ce documentatia tehnica emisa de CNAIR a dat serioase batai de cap constructorilor si necesita numeroase clarificari.

Pentru celelalte loturi, de la Ploiesti pana la Brasov, Ploiesti – Comarnic – Brasov, Ministrul Transporturilor anunta, in vara, ca este in procedura si scoate la licitatie partea de revizuire a studiului de fezabilitate si intocmirea proiectului tehnic de executie. Nici aceasta licitatie nu a decurs „ca pe roate”, tot din cauza documentatiei care, asa cum au precizat reprezentantii constructorilor, are numeroase neclaritati.

La Comarnic – Brasov daca vreti este etalonul bataii de joc la adresa infrastructurii romanesti, la adresa romanilor, pana la urma, pentru ca din 2002 pana astazi sa vorbesti despre 58 de km de autostrada si sa nu realizezi aproape nimic este o mare bataie de joc (…) Asa este o mare rusine si faptul ca nu poti sa legi Bucurestiul de Brasov, nu ai legat Bucurestiul de Brasov in aproape 20 de ani”, a declarat Lucian Bode in august 2020 la B1 TV.

DN1 este una dintre cele mai aglomerate sosele din Romania. Zeci de mii de soferi sunt blocati in trafic in zilele de weekend si in cele libere, oficiale, cand masinile se incoloneaza in drumul spre munte sau inapoi in Capitala. Valorile traficului mediu zilnic anual pe DN1 au crescut cu 5% in ultimii trei ani, de la 28.838, in 2017, la 33.384, in 2020.

In septembrie 2020, Alin Serbanescu, fostul purtator de cuvant al CNAIR, a dezvaluit problemele cu care se confrunta compania de stat. Fostul oficial sustine ca personalul CNAIR nu este suficient de bine pregatit pentru a-si exercita atributiile.

Aceasta este realitatea trista in care ne-a adus hatisul de compromisuri din ultimii 30 de ani. Oameni mult prea slab pregatiti din punct de vedere profesional si mult prea diletanti, platiti mult prea bine pentru lipsa lor de capacitate, pusi in functii in care este nevoie de capacitate intelectuala solida, profesionalism, putere de munca si curajul sa-si asume niste decizii, care in mod normal ar trebui sa le ia in cunostinta de cauza, nu dupa ureche”, a declarat la acel moment Alin Serbanescu pentru B1 TV.

Scurt istoric al unei lucrari de infrastructura tergiversate de 18 ani

In 2002 au fost initiate primele demersuri in vederea realizarii autostrazii Bucuresti-Brasov in regim de parteneriat public-privat, dar contractele nu au fost incheiate.

Dupa o perioada in care proiectul a ramas intr-un con de umbra, in 2007 a iesit la rampa ministrul Transporturilor de la acea vreme, actualul premier Ludovic Orban, si a anuntat ca lucrarile la tronsonul Comarnic-Brasov vor incepe in toamna lui 2008, in regim public-privat. Contractul a fost atribuit, dar nu a mai fost semnat.

Dupa o alta perioada de controverse si contestatii, statul mai face o incercare de relansare, in ianuarie 2010. Contractul de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brasov este semnat, iar ministrul de atunci al Transporturilor, Radu Berceanu, anunta in premiera ca va aplica taxa de utilizare a autostrazii. In luna martie, reprezentantii Bincii Europene de Investitii (BEI) anuntau ca negocierile pentru finantarea constructiei autostrazii nici nu incepusera, pentru ca in aprilie Vinci-Aktor sa renunte la contract. Termenul de finalizare al Autostrazii Zapezii era, in 2010, anul 2014, scrie brasov.net

In 2011 proiectul a revenit pe lista proiectelor de investitii publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. In 2012 a fost o alta incercare esuata. In 2015, concesiunea celor 53 de kilometri de autostrada intre Comarnic si Brasov, contract semnat cu o asociere de firme, a picat.

In septembrie 2017, prim-ministrul de la acea vreme, Mihai Tudose, anunta o premiera in constructia de autostrazi: gestionarea intregului proiect Bucuresti-Comarnic-Brasov de catre Banca Mondiala, care urma sa acorde sprijin tehnic Romaniei pentru realizarea proiectului.

In iunie 2018, ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Sova, a anuntat oprirea acordului cu Banca Mondiala pentru proiectul autostrazii Comarnic-Brasov, urmand ca autostrada sa fie construita printr-un parteneriat public-privat (PPP), monitorizat de directorul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga, care a mai coordonat trei incercari similare in 2004, 2009 si 2015.

Data de 20 mai 2019 a intrat in istoria autostrazii ca fiind ziua in care au pornit primele excavatoare pe santierul Comarnic-Brasov, tronsonul dintre Cristian si Rasnov.

La finalul lui 2019, PSD a pierdut guvernarea, la putere venind liberalii care s-au opus unui parteneriat public-privat. Astfel, licitatia lansata in 2018 pentru realizarea prin PPP a autostrazii Ploiesti – Comarnic – Brasov a fost anulata in primavara acestui an, dupa ce Guvernul condus de Ludovic Orban a decis sa transfere proiectul de la Comisia Nationala de Strategie si Prognoza la Ministerul Transporturilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.