Noul pod peste Dunare de la Braila va fi dat in trafic joi, 6 iulie, la ora 13.00. Podul de la Braila este cea mai complexa lucrare de infrastructura rutiera de dupa Revolutie si a costat peste 500 de milioane de euro.
Taxa de trecere a podului nu se va plati in primii cinci ani.
Este al treilea pod din Europa ca lungime a deschiderii, aproximativ 1.200 m, si va lega Muntenia de Nord si sudul Moldovei de Dobrogea. Podul suspendat de la Braila este cel mai mare proiect de infrastructura din ultimii 30 de ani din Romania.
Podul de la Braila va duce traficul dinspre Moldova de Sud (Focsani-Galati) ori Muntenia de Nord (Buzau) spre Nordul Dobrogei (Tulcea, Delta Dunarii) si spre Constanta.
Valoarea initiala a proiectului este de 1.995.932.260 lei, fara TVA, finantat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd.
Un drum expres este cuprins in Master Planul de Transport 2020-2030, Buzau-Braila-Tulcea-Constanta. Totodata se poate face legatura cu Ucraina, la nivel de drum de mare viteza, poate cu Odesa, inchizandu-se astfel coridorul care vine de la Lvov.
Podul este amplasat la peste 40 de metri de nivelul maxim al apei Dunarii, astfel ca nu afecteaza cu nimic circulatia navelor, respectand normele senalului navigabil.
”Despre noul pod, care nu doar traverseaza fluvial, ci leaga Romania peste Dunare. Maine, 6 iulie, incepand cu ora 13.00, vom da in traffic Podul suspendat peste Dunare de la Braila/Galati-Tulcea, acesta fiind cel mai mare pod suspendat construit vreodata in Romania, al treilea ca dimensiune din Europa si ultimul pod peste Dunare inainte de varsarea in Marea Neagra”, spune secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu.
Oficialul prezinta un rezumat al volumului de lucrari realizate, dar si alte informatii despre acest obiectiv de investitii:
- lungimea totala a podului este de 1974,3 metri;
- inaltimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioara a fundatiei;
- podul are 3 deschideri: o deschidere principala (1.120 m) si doua deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brailean si de 364,6 metri pe malul tulcean;
- tablierul metalic cantareste 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost fabricate in Romania la santierul naval Braila, cu tabla de la Complexul Siderurgic din Galati;
- pentru intinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedura in premiera in Romania: s-au folosit fire de cablu de circa 5,44 mm, care au format pachete de cate 544 fire, iar toroanele, in numar de 16, au format, ulterior, cablul principal. Au o lungime de 81.000 km, cee ace inseamna ca ar putea inconjura Pamantul de doua ori.
- turnarea celor 4 piloni s-a facut in sistem continuu, iar mecanismul de cofrare glisant a fost ghidat prin laser si au fost realizati aproximativ 2 metri la fiecare 24h;
- cei 4 piloni principali ai podului sunt goi pe interior si sunt dotati cu lifturi si scari de acces pentru mentenanta;
- rosturile de dilatare au fost comandate si produse special pentru acest pod si asigura: +/- 1 metru pe malul brailean si +/- 1.26 metri pe malul tulcean;
– pentru constructia podului, s-au folosit 200.000 m3 beton armat, 25.000 tone otel beton, 6.700 tone otel pentru cele 2 cabluri principale, 8.600 metri coloane forate;
– 14.000 tone asfalt au fost asternute doar pe pod;
– pentru executia drumurilor, s-au folosit 1.4 mil. m3 umpluturi, 280.500 m3 material granular, 97.000 m3 beton armat, 6.500 tone otel beton, 17.000 metri coloane forate;
– suprafata asfaltata a drumurilor este de 312.130 m2;
– lungimea totala a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km si cuprinde doua sectiuni: drumul principal Braila – Jijila, cu o lungime 19,095 km si drumul de legatura cu DN22 Smardan – Macin, in lungime de 4,328 km, dupa cum urmeaza:
Drumul principal Braila-Jijila (Etapa I) are o lungime de 19 km si este prevazut cu doua benzi de circulatie pe sens, benzi de incadrare, acostamente, zona mediana si zona de parapete
Drumul de legatura cu DN22 Smardan-Macin (Etapa 2) are o lungime de 4,3 km si este prevazut cu o banda de circulatie pe sens. Drumul de legatura urmeaza sa porneasca de la km 7+940 al drumului principal (Braila-Jijila) si se va intersecta cu DN22 Smardan-Macin
Principalele lucrari prevazute in cadrul contractului:
- Podul suspendat peste Dunare
- 2 viaducte de acces
- 1 viaduct peste calea ferata
- 23,4 km lucrari rutiere (drumuri)
- 35 poduri, pasaje si structuri minore
- 86 podete
- 9 noduri rutiere si sensuri giratorii
- 1 Centru de Intretinere si Coordonare
- 1 statie de taxare
Mai mult, podul Golden Gate este proiectat sa aiba o durata de viata de 120 de ani;
Are un centru de monitorizare si control care va inregistra permanent starea podului, prin cei 50 de senzori instalati pe pod in punctele esentiale.
Pentru aceasta structura, s-a efectuat cel mai complex si avansat proiect de testare a unui pod din Romania.
La acest pod, va functiona un sistem de dezumdificare a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic si a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protectie care asigura etanseitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat si monitorizat, astfel incat sa se asigure un mediu anticoroziv.
Pentru a asigura durabilitate si protectie anticoroziva ridicata, tablierul metalic este, de asemenea, dezumidificat in interior, anumite rigidizari longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distributia aerului dezumidificat in spatiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea pastrarii starii de umezeala din caseta sub nivelurile ce provoaca oxidarea.
Se va mentine o umiditate relativa sub 40% pentru a nu exista coroziune si pentru a permite circulatia pe pod in siguranta, in orice anotimp.
Podul este prevazut cu trotuare, insa acestea vor fi folosite strict pentru mentenanta acestuia, nu vor fi deschise circulatiei pietonale publice.
In prima etapa, traficul rutier va fi deschis pe relatia partiala, cu descarcare in judetul Tulcea pe drumul pana la Macin (etapa I), urmand ulterior ca varianta pana la Jijila (etapa II) sa fie finalizata cat mai repede.
”La putin timp de la preluarea mandatului de Secretar de Stat, in data de 24 februarie 2020, am efectuat prima vizita pe acest santier si am coborat 40 metri in pamant, unde se lucra la radierul primului bloc de ancoraj. De atunci, am coordonat si m-am implicat permanent in evolutia lucrarilor si ma bucur ca am facut echipa cu colegii din minister sin CNAIR, dar si cu antreprenorul si ceilalti factori implicati, ajungand astfel la punctul in care acest obiectiv major al Romaniei va fi dat in trafic”, adauga Scriosteanu.
