CONSILIUL CONCURENTEI, CU OCHII PE COMPANIILE DE TRANSPORT ALTERNATIV – Uber si Bolt trebuie sa anunte pasagerii de schimbarea politicii de anulare a curselor
Consiliul Concurentei propune o serie de recomandari pentru transportul alternativ, precum notificarea utilizatorilor de aplicatii de ridesharing asupra modificarii tarifelor, dar si schimbarea politicii de anulare a curselor, care in prezent dezavantajeaza pasagerii. Recomandarile vin in urma finalizarii investigatiei sectoriale privind ride-hailingul.
Serviciile de ride-hailing au aparut ca alternativa la serviciile traditionale de tip taxi. Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de doi jucatori importanti: Uber si Bolt, in timp ce Free Now a parasite piata romaneasca incepand cu septembrie 2022.
Autoritatea de concurenta a facut mai multe recomandari care vizeaza transparenta tarifelor si algoritimii de pret. Astfel, Consiliul Concurentei propune ca toti utilizatorii aplicatiei, fie ca sunt soferi sau pasageri, sa fie notificati prin aplicatie si alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului standard – pret/km.
De asemenea, autoritatea de concurenta recomanda interzicerea practicarii tarifelor standard diferentiate pe anumite intervale orare considerate „de varf”, pentru ca reprezinta un comportament netransparent si potential inselator pentru pasageri.
In plus, utilizatorii ar trebui sa aiba acces facil la multiplicatorul de pret, care echilibreza raportul dintre cerere si oferta, in acest fel putand lua decizii informate. Prin urmare, propunerea Autoritatii de concurenta nu vizeaza modul de functionare al preturilor dinamice.
Totodata, Consiliul Concurentei propune ca si clientilor sa le fie pusa la dispozitie, optional, o harta cu zonele de tarif dinamic, cum este cea folosita de conducatorii auto.
Autoritatea de concurenta mai propune schimbarea politicii privind anularea curselor de catre soferi. In prezent, soferii pot anula gratuit cursele, in timp ce pasagerii sunt taxati pentru anularea acestora dupa primele doua minute, ceea ce duce la situatii inconfortabile pentru pasageri, precum cresterea nejustificata a timpului de asteptare sau imposibilitatea de a gasi o cursa in anumite conditii date.
O alta recomandare vizeaza implementarea unei solutii de mobilitate urbana, pentru a imbunatati serviciile de transport de persoane, ca parte a unei strategii concentrate pe dezvoltare durabila, conceptul de smart city si un cadru integrat de mobilitate urbana. Aceasta ar include si o aplicatie mobila, care sa integreze, pe langa serviciile de taxi si cele de transport alternativ, si alte optiuni de transport urban.
Aplicatia ar putea oferi si optiuni de plata pentru unele tipuri de servicii gestionate de autoritati.
Implementarea unei astfel de strategii necesita o abordare unitara la nivel national.
In contextul proiectului de Directiva propus de Comisia Europeana, care ar urma sa ofere platformelor un statut implicit de angajatori, autoritatea de concurenta propune conturarea unei solutii alternative care sa nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ si care sa nu inhibe motivatia operatorilor de platforme de a concura in mod real. Astfel, Consiliul Concurentei propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul soferilor activi in transportul alternativ, avand in vedere ca protejarea independentei soferilor este esentiala pentru o buna functionare a pietei.
In plus, legea ar trebui sa protejeze independenta conducatorilor auto si prin sanctiuni semnificative pentru operatorii platformelor si operatorii de transport alternativ pentru incalcarile grave.
Referitor la segmentul serviciilor de taxi, in general, politica autoritatilor locale privind numarul de autorizatii de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate ca numarul soferilor de ride-hailing a crescut. In acelasi timp, o mare parte dintre soferii de taxi au inceput sa utilizeze aplicatii integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a isi oferi serviciile.
Ca urmare, Consiliul Concurentei considera ca trebuie reevaluate reglementarile care limiteaza, in mod artificial, nivelul de concurenta intre serviciile de taxi si cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numarului de autorizatii, tariful reglementat si obligativitatea taximetristilor de a colabora cu un dispecerat si de a plati tariful aferent acestui serviciu.
Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piata din Romania, s-a constatat ca operatorii de transport alternativ sunt localizati, in realitate, in afara tarii, avand o prezenta globala, contravaloarea curselor fiind incasata direct de companiile din afara tarii (Olanda, in cazul Uber, respectiv Estonia, in cazul Bolt), in timp ce entitatile de la nivel national au atributii si drepturi limitate, incasand contravaloarea unor servicii prestate catre companiile din grup, din afara tarii.
De altfel, chiar la nivelul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) este discutata tema fiscalizarii, in vederea realocarii unor drepturi de impozitare asupra multinationalelor din tarile lor de origine pe pietele in care desfasoara activitati comerciale si castiga profituri, indiferent daca firmele au o prezenta fizica acolo.
Mai exact, companiile multinationale cu vanzari globale peste 20 miliarde euro si profitabilitate peste 10% ar urma sa fie acoperite de noile reguli, 25% din profit peste pragul de 10% urmand sa fie realocat catre jurisdictiile de pe piata pe care au fost generate aceste venituri.
Autoritatea de concurenta considera ca modul de functionare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit in cadrul reglementarilor, in conditii de transparenta si legalitate, inclusiv in ceea ce priveste conformarea la normele fiscale.
Ca urmare, Consiliul Concurentei recomanda incheierea unui protocol de colaborare intre autoritatile fiscale si operatorii de platforme, pentru a crestere capacitatea de control a autoritatilor fiscale si, implicit, pentru a imbunatati conformarea soferilor din domeniu.
Serviciile de ride-hailing au aparut ca alternativa la serviciile traditionale de tip taxi, diferentiindu-se fata de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalitatile de comanda si plata, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi in functie de conditiile pietei, sistemul de review-uri etc.
Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de doi jucatori importanti: Uber si Bolt, Free Now parasind piata romaneasca incepand cu septembrie 2022. Cele doua companii erau prezente, la finalul anului 2021, in optsprezece orase din Romania, Uber si Bolt acoperind, la acel moment, peste 90% din cursele efectuate si practicand niveluri apropiate ale tarifelor.
In ultimii ani, serviciile de ride-hailing au inregistrat cresteri de la trimestru la trimestru, cu o perioada de scadere, in anul 2020, pe fondul pandemiei. Incepand cu anul 2021, piata si-a revenit, ajungand la aproximativ 11 milioane de curse efectuate in trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, in trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementarii pietei.
Raportul privind segmentul serviciilor de transport alternativ poate fi consultat pe pagina de internet a institutiei.
