Guvernul a adoptat Hotararea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Tren metropolitan Gilau – Floresti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bontida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou si tren metropolitan, inclusiv legatura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.
Lungimea traseului de metrou va fi de 21,03 km. Acesta va avea 19 statii de metrou. Proiectul include si un depou suprateran.
Asa cum publicatia ”Lumea Infrastructurii” scria inca din luna decembrie, Magistrala I de metrou din judetul Cluj va costa 10.112.816.000 lei (peste 2 miliarde de euro), din care partea de constructii-montaj se ridica la 6.581.365.000 lei. Finantarea obiectivului de investitii se realizeaza din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, precum si de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca si al UAT Comuna Floresti, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.
Prin aceasta investitie se are in vedere constructia unei linii de metrou usor cu o lungime 21,03 km, cu 19 statii subterane si un depou suprateran. Amplasamentul este in judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca si comuna Floresti.
Durata de executie este de 128 de luni.
Capacitatea de transport nominala/maxima la interval de 90 secunde este de 15.200/21.600 pasageri / ora si sens (40 trenuri / ora si sens).
Amplasamentul este in judetul Cluj, municipiul Cluj-Napoca si comuna Floresti. Traseul liniei de metrou usor (metro light MTR-L) este urmatorul:
Sectiunea Vest: Strada Sesul de Sus – Strada Teilor – Liziera padurii (intre Str. Eroilor si Str. Sub cetate) – Str. Abatorului – Cazarma Floresti – viitorul Spital Regional de Urgenta – Str. Razoare, cu statiile: Tara Motilor, Teilor, Copiilor, Sanatatii, Prieteniei;
Sectiunea Centru: Drumul Sfantul Ioan – Str. Primaverii – Calea Manastur – Calea Motilor – Str. Memorandumului – Piata Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piata Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piata Marasti cu urmatoarele statii: Natura Verde, Manastur, Sfanta Maria, Florilor, Sportului, Piata Unirii, Piata Avram Iancu, Armonia, Piata Marasti;
Sectiunea Est:
Ramura Muncii: Piata Marasti – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiusului – Bulevardul Muncii, cu statiile Transilvania, Viitorului, Muncii;
Ramura Sopor: Piata Marasti – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu statiile Cosmos, Europa Unita si cu Depoul Sopor.
„Se va asigura un mijloc de transport public eficient in a prelua cererea de transport. Realizarea proiectului va conduce Romania in directia reducerii traficului rutier intr-o zona cu trafic intens, contribuind astfel la obiectivele Cartii Albe in transportul urban, ca pana in 2030, sa aiba loc o reducere cu 50% a automobilelor cu combustibil conventional si eliminarea lor treptata in orase pana in 2050. Prin asigurarea transferului traficului de suprafata in subteran, proiectul aduce Romania mai aproape de obiectivul „zero decese” in transportul rutier pana in 2050„, se mentioneaza in Nota de fundamentare consultata de „Lumea Infrastructurii„.
Trenurile nu vor avea insa mecanic.
„Interstatiile de metrou sunt proiectate ca tuneluri circulare gemene, executate cu masini de forat tuneluri, cu mentinerea presiuni in front, tip TBM EPB. Flota de material rulant este constituita din trenuri cu 3 (trei) vagoane, in lungime de 51 m, cu latimea de 2,65 m, capacitate nominala/maxima 380/540 locuri. Sistemul de siguranta si automatizare a traficului si trenurile de metrou sunt prevazute cu tehnologie „fara mecanic” (driverless) ce corespunde gradului de automatizare GoA4 conform standard IEC 62290-1, GoA4 presupunand operarea nesupravegheata a trenului (UTO), ceea ce inseamna ca personalul nu este necesar la bord„, mai arata documentul.
Ordonatorul principal de credite este Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, iar beneficiarii sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca si UAT Comuna Floresti.
Obiectivele principale ale obiectivului de investitii mentionat sunt:
– Imbunatatirea atractivitatii sistemului de transport public durabil metropolitan in vederea accesarii rapide a oportunitatilor socio-economice din zona aflata pe axa est-vest a municipiului Cluj-Napoca;
– Cresterea economica si a gradului de ocupare a fortei de munca prin asigurarea unei capacitati de transport imbunatatite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane;
– Reducerea impactului activitatilor de transport (poluarea aerului si zgomotul) asupra mediului in cadrul zonei, prin asigurarea unei axe de transport durabil care sa contribuie la redistributia modala de la transportul cu autoturismul personal.
In prezent, zona metropolitana Cluj are alternative limitate la transportul cu autoturismul personal, reprezentand servicii de transport in comun insuficiente si/sau deficiente ale infrastructurii relevante pentru alte mijloace (biciclete, metrou etc.).
„Avand in vedere perspectivele, pe termen mediu si lung, de dezvoltare, s-a ajuns la necesitatea realizarii unui sistem de transport modern, de capacitate mare care sa asigure legatura intre localitatile din zona metropolitana iar pe raza municipiului Cluj-Napoca sa fie interconectat cu reteaua de transport existenta si propusa„, arata proiectul.
In ceea ce priveste impactul asupra mediului, investitia are ca obiective: Reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin reducerea consumului de combustibili fosili la transportul auto de suprafata, public si privat; Reducerea consumului de energie electrica prin reorganizarea transportului public de suprafata cu troleibuzele; Reducerea substantiala a nivelelor de zgomot stradal prin scaderea numarului de vehicule de transport public si privat; Descongestionarea traficului in Municipiul Cluj-Napoca si Comuna Floresti de-a lungul axei principale de circulatie Vest-Est.
Municipiul Cluj-Napoca este un pol de crestere, fiind primul oras ca marime din Romania, dupa capitala Bucuresti si cu cea mai dinamica crestere a populatiei, conform ultimului recensamant al Institutului National de Statistica.
Localitatile limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Floresti, Apahida, Baciu, au cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuata, situatie care a condus la cresterea valorilor de trafic intre acestea si polul de interes Cluj-Napoca. Din punct de vedere al populatiei stabile, aceasta este intr-un trend crescator continuu accentuat pentru Cluj-Napoca si exploziv pentru Floresti.
Reteaua stradala existenta a municipiului Cluj-Napoca si, implicit reteaua de transport, nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economica, fapt care a condus in ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principala de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar si pe caile de acces spre/dinspre municipiu din localitatile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.
