De zeci de ani, avem masini poluante, fabrici poluante, deseuri poluante, iar lista poate continua. Este o provocare continua a autoritatilor locale sa ecologizeze sistemul de transport. In ceea ce priveste mobilitatea urbana, orasenii s-au bucurat ca pot circula mai rapid si mai comod, fara sa se gandeasca prea mult la impactul asupra mediului. Insa lucrurile au inceput sa se schimbe. Avem tot mai des mijloace de transport verzi – de la autoturisme, pana la tramvaie, troleibuze sau autobuze. Despre necesitatea unei astfel de investitii s-a vorbit in cadrul evenimentului „Transport Ecologic Urban si Interurban”, derulat de Asociatia Energia Inteligenta.
“Multe primarii au inteles ca este nevoie de aceasta trecere catre un transport curat, pregatite pentru „Fit for 55”. Vestea mai putin buna este ca nu sunt foarte multe primarii care o pot face, din totalul primariilor din Romania, si nu ma refer aici numai la primarii, ci si la autoritatile publice locale, in general. Vine, din nou, o veste buna:PNRR-ul da aripi. Iar faptul ca promite ajutorarea pentru trecerea la transportul ecologic este cu adevarat o veste buna. Multe autoritati publice locale spera ca vor putea accesa bani pentru acest lucru”, a spus Camelia Spataru, presedintele Asociatiei Smarticity.
Parcul autobuzelor, al transportului public din Romania, este invechit – are aproximativ 17 ani, iar aici mai este foarte mult de lucrat, a punctat presedintele Asociatiei Smarticity. Mai ales capitolul statii de incarcare reprezinta o mare provocare. Sunt prea putine cele sub 2.000 pe care le avem, iar costurile crearii unei astfel de infrastructuri sunt insemnate.
„Chiar daca multe autoritati publice locale inteleg ca trebuie sa inlocuiasca flota auto – dar sa o inlocuiasca folosind autobuze ale viitorului, autobuze care sa foloseasca CNG (Compressed Natural Gas, adica Gaz Natural Comprimat, n.r.), sa fie electrice – problemele nu sunt foarte simple. De ce? Am vorbit cu foarte multi si i-am intrebat de ce este foarte greu sa-si schimbe flota de autobuze? Au spus, foarte bine, trecem pe autobuze electrice de maine. Gasim finantare, cumparam autobuze electrice. Dar ce facem mai departe cu ele? De unde avem suficiente statii de incarcare?”, se intreaba Camelia Spataru, presedintele Asociatiei Smarticity.
Ajungem aici la punerea in functiune a unei statii, si anume conectarea la retea. Potrivit Lektri.co, pentru un fast-charger vorbim de o investiţie de circa 25.000-30.000 de euro, in timp ce una pentru un incarcator clasic ar putea ajunge intre 5.000 şi 7.500 de euro. Spre comparaţie, o benzinarie traditionala depaşeşte 1 milion de euro pe unitate. Costurile sunt si aici insemnate.
„Pentru autobuze sunt probleme mai mari – puterea mai mare, dar si timpul mai mare de incarcare. Aici lucrurile se opresc cumva, se opreste din avantul autoritatilor publice locale si aici cred ca ar trebui – este un efort care trebuie facut, mai ales din partea celor care sunt implicati in acest lucru – explicat cum trebuie depasit acest moment. Acesta este, din ceea ce am identificat, acel lucru care opreste foarte multe autoritati sa aiba curajul sa faca investitii intr-o flota de autobuze electrice, de exemplu”, a precizat liderul Smarticity.
Tot mai multe orase ale lumii isi electrifica transportul public. Ultimii ani a adus o constientizare a rolului vehiculelor electrice – oricare ar fi natura lor – in mentinerea unei mobilitati urbane sustenabile si sanatoase. Asadar, se vand tot mai multe autobuze electrice chinezesti, tramvaiele revin in locuri de unde fusesera eliminate, iar unele orase au lansat si feriboturi cu baterii sau chiar si sisteme ample de telegondole in locuri cu relief accidentat, arata o analiza New York Times.
O serie de orase au decis ca pot reduce emisiile poluante nu doar punand interdictii pentru automobilele diesel, ci si investind pentru electrificarea transportului public. Spre exemplu, Berlin, Lisabona si Dublin se numara printre capitalele europene care au investit in noi linii de tramvai. Iar in orasul norvegian Bergen circula o flota de autobuze electrice noi, iar municipalitatea a investit si in tramvaie.
„In ceea ce priveste schimbarea unei parti din flota, am vazut exemple incurajatoare: am vazut Clujul, am vazut Brasovul, iar Sibiul a semnat un contract anul acesta pentru 40 de masini de transport public pe CNG. Am vazut un oras cum este Chitila, care anul acesta a optat pentru masini electrice. Am vazut ca o companie a trimis la testare, anul acesta, autobuzul cu hidrogen. Pe asta ma bazez mai mult, pe faptul ca exista fonduri europene pentru a incuraja acest tip de transport, mai putin pe faptul ca intelegem ca o masina electrica poate polua mai putin. Din punctul meu de vedere, hidrogenul este varianta cea mai buna, dar cred ca va fi mai greu de inteles in perioada urmatoare”, afirma Camelia Spataru, presedinte Asociatia Smarticity.
In iulie 2020, Comisia Europeana a propus o strategie a hidrogenului pentru o Europa neutra climatic, care urmareste accelerarea producerii de hidrogen curat si asigurarea rolului sau la baza unui sistem energetic neutru climatic pana in 2050.
