Sectorul auto a fost unul din cele mai afectate in ultimul an, si din cauza pandemiei, dar si din cauza crizei de cipuri, componente esentiale in aceasta industrie. Compania de consultanta PwC prezinta o radiografie a pietei globale a furnizorilor auto, cu cine a avut de castigat si de pierdut.
Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsa anul trecut, – lockdown, somaj tehnic, probleme de aprovizionare – continua sa fie resimtite si sa aduca alte provocari pentru anii urmatori.
Probabil cei mai afectati din intregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente, care intrasera deja in 2020 cu scaderi ale veniturilor. Desi au pierdut o mare parte din vanzari din cauza coronavirusului, declinul a fost insa mai putin sever decat se temeau. Colacul de salvare au fost masurile guvernamentale care, alaturi de experienta acumulata in criza financiara din 2007-2009, au ajutat industria sa nu se prabuseasca si chiar sa ramana profitabila pe termen scurt.
Vanzarile furnizorilor auto la nivel global au scazut cu 12% anul trecut, iar cei mai afectati au fost cei europeni.
Furnizorii de top au pierdut 12% din vanzarile lor in 2020, iar comparatia regionala arata diferente majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni si americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globala din reteaua PwC.
Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzandu-i pe cei germani, au fost foarte afectati de pandemie in 2020, vanzarile lor scazand cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. In acelasi timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro.
Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criza, cu o scadere de doar 8% a vanzarilor si nu numai ca si-au recastigat, dar chiar si-au extins cotele de piata globale pe care le-au pierdut dupa 2010. Vanzarile acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro in 2020 si la o cota de piata de 43%. Declinul a fost amortizat datorita disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.
Beneficiind de o analiza separata in cadrul raportului, datorita cotei de piata globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au inregistrat o contractie a vanzarilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungand la o valoarea totala de 199 miliarde de euro.
Astfel, la o privire mai atenta, companiile asiatice, dar si cele germane s-au adaptat mai rapid noilor conditii de piata din timpul pandemiei.
In Romania, productia de componente auto este un sector important pentru industria si economia romaneasca, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018, conform ACAROM. Companiile prezente in Romania in acest domeniu au fost la fel de afectate de criza similar cu ceea ce se intampla la nivel global, inregistrand reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar si ale numarului de angajati.
Importanta investitiilor in inovatie si disciplina costurilor
Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative dupa criza financiara din 2007-2009, in toate regiunile, insa din 2017 doar companiile asiatice au reusit sa-si mentina ratele de capitaluri proprii. Astfel ca apare o situatie critica pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: in mijlocul procesului de transformare, scaderea vanzarilor indusa de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare.
„De aceea, disciplina costurilor este mai relevanta ca niciodata, pentru ca impulsioneaza competitivitatea si cota de piata globala. Spre exemplu, din 2015 pana in 2020, furnizorii asiatici au castigat patru puncte procentuale la cota de piata globala, ajungand la 43%, in timp ce companiile germane doua puncte procentuale, pana la 26%„, spun expertii PwC.
In pofida situatiei economice exceptionale, furnizorii din toate regiunile au incercat sa nu reduca cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare (R&D), pentru a-si asigura pozitia si succesul in viitorul mobilitatii, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon si reglementari.
Cea mai mare suma pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocata de furnizorii germani, de altfel singurii care au mentinut constante aceste cheltuieli in 2020, in jurul valorii de 14,4 miliarde euro, fata de 14,3 miliarde euro in 2019.
In schimb, in Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro in 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, in Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar in America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.
Potrivit datelor Eurostat, Romania ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile alocate pentru cercetare si dezvoltare, de doar 0,48% din PIB in 2019.
Romania are potentialul de a atrage noi investitii in cercetare si dezvoltare, inclusiv in domeniul auto. Desi Codul fiscal include facilitati care ar putea impulsiona aceste activitati, lipsa legislatiei secundare si a normelor metodologice le fac inaplicabile. Avand in vedere ca investitiile in cercetare-dezvoltare si inovare sunt vitale in contextul transformarilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislatii adecvate stimularii acestora reprezinta o necesitate.
Pentru acest studiu, au fost analizati 100 de furnizorii internationali de top din industria auto, care detin o pondere de peste 50% din vanzarile din sector. Analiza a inclus cifre – cheie din cadru raportarilor financiare ale furnizorilor, perioada examinata acoperind anii 2010-2020.
