MILIARDELE LIPSA DIN TRANSPORTUL FEROVIAR – Consiliul Concurentei trage linie pe investitii. Prioritare sunt Coridorul Rin-Dunare (RFC 9) si Coridorul Orient/Est-Mediteranean (RFC 7). Traficul feroviar se va dubla in urmatorii ani

Consiliul Concurentei a publicat in dezbatere un studiu privind transportul feroviar de marfa, care releva care sunt masurile prioritare pentru urmatorii cinci ani in acest domeniu. Avand in vedere atributiile sale, pentru a cunoaste opiniile referitoare la piata feroviara ale operatorilor de transport feroviar (OTF) de marfa si ale utilizatorilor serviciilor de transport de marfa pe calea ferata, Consiliul National de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF) a initiat un amplu proces de consultare, rezultatele acestuia fiind prezentate in acest studiu.

Cele doua categorii principale stabilite sunt: Coridorul Rin-Dunare (RFC 9) si Coridorul Orient/Est-Mediteranean (RFC 7).

Astfel, tronsonul Predeal-Sighisoara, sectorul Bucuresti-Craiova si linia Craiova-Calafat sunt mentionate ca fiind proiecte prioritare necesare pentru investitii

In ceea ce priveste Coridorul Rin -Dunare, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, prioritatea urmatoarei perioade o reprezinta finalizarea aripii nordice a coridorului, ceea ce implica accelerarea ritmului de pregatire si lansare a lucrarilor aferente tronsonului Predeal-Sighisoara.


De asemenea, trebuie identificata o solutie de finantare si demarate activitatile de pregatire, lansare si executie a proiectelor de modernizare privind sectorul Bucuresti-Craiova. Acest tronson este foarte important inclusiv din perspectiva pietei interne, fiind al doilea ca importanta pe reteaua feroviara din punct de vedere al intensitatii traficului. Desi se doreste finalizarea integrala a lucrarilor pe Coridorul Rin-Dunare, in urmatorii 5 ani, mai ales din considerente legate de necesitatile pietei interne de transport feroviar, potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare exista riscul ca atingerea acestui obiectiv sa nu fie posibila deoarece cuantumul estimat al finantarii necesare excede disponibilul previzibil de resurse financiare pentru aceasta perioada„, se arata in studiul consultat de „Lumea Infrastructurii„.

Pana in prezent nu au fost demarate lucrari de reabilitare si modernizare a infrastructurii feroviare pe traseul romanesc al acestui coridor.

„Conform Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, avand in vedere ca: – acest traseu este foarte important, inclusiv din perspectiva pietei interne, avand o intensitate ridicata a traficului feroviar; – traseul se suprapune, in mare parte, cu traseul ramurii sudice a coridorului Rin-Dunare; – podul peste Dunare intre Calafat si Vidin este construit si pus in functiune, rezulta ca demararea si efectuarea in ritm accelerat a lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii feroviare pe acest coridor reprezinta o prioritate pentru perioada urmatoare, se precizeaza in proiect.

Modernizarea liniei Craiova-Calafat, parte a Coridorului Orient/Est Mediteranean presupune electrificarea liniei feroviare pe o lungime a traseului de 108 km, avand ca obiectiv cresterea vitezei de circulatie la 160 km/ora si lucrari in statiile de cale ferata, iar valoarea totala a lucrarilor se ridica la peste trei miliarde de lei.

Mobilitatea marfurilor este o componenta esentiala a pietei interne a Uniunii Europene (UE), de o importanta cruciala pentru mentinerea competitivitatii industriei si serviciilor europene, cu un impact considerabil asupra cresterii economice si a crearii de noi locuri de munca. Sectorul transporturilor contribuie cu 5% din VAB (Valoare Adaugata Bruta) a Uniunii Europene (UE) si angajeaza in mod direct aproximativ 10 milioane de lucratori.


Totodata, transportul feroviar reprezinta un sector strategic de interes national si un serviciu esential pentru societate, al carui rol este de a contribui la circulatia sigura si eficienta a bunurilor, marfurilor si persoanelor, atat pe teritoriul Romaniei, cat si in afara tarii.


De asemenea, transportul pe calea ferata reprezinta un mod de deplasare mai curat si mai putin poluant decat transportul rutier, dar si mai eficient si mai sigur, cu o rata a accidentelor considerabil mai scazuta.

In acest sens, Comisia Europeana a propus ca anul 2021 sa fie Anul european al cailor ferate, pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european in domeniul transporturilor (Green Deal). In acelasi context, Comisia Europeana a publicat, la sfarsitul anului 2020, “Strategia pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta – inscrierea transporturilor europene pe calea viitorului”. Aceasta stabileste etapele necesare pentru atingerea obiectivului UE de educere cu cel putin 55% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2030 si de neutralitate climatica pana in anul 2050.

Astfel, se preconizeaza dublarea traficului feroviar de mare viteza pana in anul 2030, respectiv a traficului feroviar de marfa pana in anul 2050. In anul 2050, se estimeaza ca traficul feroviar de mare viteza se va tripla si Reteaua Transeuropeana de transport (TEN-T) multimodala, echipata pentru un transport sustenabil si inteligent cu conectivitate de mare viteza, va fi operationala pentru reteaua globala.


Documentul face trimitere la Pactul verde european, care vizeaza ca 75% din transportul intern de marfa efectuat in prezent pe cale rutiera sa fie reorientat catre transportul feroviar si transportul pe caile navigabile interioare. In acest sens, vor trebui adoptate masuri pentru a asigura o mai buna administrare a cailor ferate si a cailor navigabile interioare si o sporire a capacitatii acestora.

In document se mai precizeaza ca, “in sectorul feroviar, Comisia va evalua masura in care normele actuale privind tarifele de acces la calea ferata ofera stimulentele adecvate pentru a impulsiona competitivitatea pietelor si atractivitatea transportului feroviar”. Astfel, se incearca stoparea fenomenului de migrare catre transportul rutier, deoarece s-a constatat ca actualul sistem de tarifare a incurajat transportul pe infrastructura rutiera si a condus la diminuarea competitivitatii ofertei transportului feroviar.

In ceea ce priveste Romania, cele mai recente informatii publicate de Institutul National de Statistica (INS), indica faptul ca, in anul 2020, ponderea transportului feroviar de marfa in total moduri de transport a fost de 12%, in timp ce transportul rutier a detinut o pondere de 68%. De subliniat faptul ca, in anul 2020, pe fondul pandemiei de SARS-CoV-2, sectorul transporturilor, in special transportul aerian, a inregistrat scaderi importante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.