TREN METROPOLITAN LA BRASOV – Aglomeratia din trafic ar putea fi evitata

Transportul feroviar urban si metropolitan este una dintre cele mai bune si realiste solutii pentru a reduce circulatia rutiera si, implicit, pentru a reduce poluarea. In aceasta perioada, Brasovul este unul dintre orasele in care se deruleaza o analiza detaliata cu privire la oportunitatea si solutiile tehnice pentru introducere trenului metropolitan.

Brasovul ar putea avea astfel tren metropolitan in doi-trei ani, afirma Tudor Macicasan, expert in trafic si transport public. El spune ca trenul metropolitan, ca solutie de transport in oras si mai ales intre localitatile din jur si metropola, poate fi eficient mai ales in aglomerarile urbane care ajung la jumatate de milion de locuitori.

Expertul a prezentat mai multe studii de caz pentru introducerea transportului metropolitan feroviar in mai multe orase din Romania, trecand in revista etapele, necesarul de investitii, dar si beneficiile pe care introducerea acestui sistem de transport le aduce pentru comunitate.

,,Primaria, pe de o parte, trebuie sa pregateasca materialul rulant si operatorul, unde exista finantari, proiect la care lucram. Pe de alta parte trebuie sa lucreze activ cu CFR Infrastructura, Ministerul Transporturilor implicit, sa amenajeze noile puncte de oprire, care sunt in curtea CFR Infrastructura, dar trebuie amenajate mai ales de primarie, pentru serviciul pe care o sa-l opereze si aici un parteneriat este cheia. Nu vorbim de gari, in nici un caz, ci de niste statii minimale, similare cu statiile de autobuz, unde sa existe un adapost minimal si o infrastructura de taxare. Cred ca primele servicii ar putea circula in doi-trei ani. O achizitie de trenuri e un lucru extrem de complex, daca merg prost lucrurile, se contesta si se ajunge in instanta, se poate intinde multi ani. De asta e important sa se demareze cat mai repede toate procedurile, dar realist, daca nu sunt probleme, in trei ani am putea avea trenuri metropolitane in jurul Brasovului. Reducerea numarului de masini de pe strazi are legatura, pe de o parte, cu capacitatea trenurilor, pe de alta parte, cu cadenta. La un serviciu mediu, cu un tren la jumatate de ora si garnituri de trei vagoane ar putea sa duca cel putin doua mii de oameni pe ora sens, dintre care, as spune, ca jumatate ar veni din randul soferilor uzuali, din randul navetisti cu automobilul, iar jumatate din alte moduri de transport, mai ales transportul public existent, rutier. Un tren metropolitan ar face acea ruta considerabil mai repede si mai mai putin stresanta, un confort mai mare, si cu posibilitatea de a aduce o bicicleta sau un carucior mult mai usor”, a declarat Macicasan, prezent la Conferinta Internationala de Politici Publice de Mediu din cadrul Forumului Oraselor Verzi.

El considera ca, in principiu, un tren ar trebui sa fie mult mai atractiv, daca nu este operat gresit si are destule legaturi strategice in oras, cu sistemul de transport de suprafata.

Potrivit expertului, transportul alternativ pe sine este „o oportunitate absolut neexplorata inca in Romania”.

Romanii isi iau masini pentru ca orasele sunt planificate mai ales pentru masini. Mobilitatea alternativa trebuie, prin planificare, sa schimbe asta si sa inceapa sa ofere solutii viabile. Cat timp construim orase cu drumuri mai multe, parcari mai multe, si, in esenta, mai mult loc pentru masini, nu ne putem astepta la biciclisti, pietoni si tramvaie”, a mai spus Tudor Macicasan.

Brasovul, capitala verde a Romaniei

Viceprimarul Brasovului Flavia Boghiu a anuntat ca Brasovul va fi capitala verde a Romaniei, adica un oras cu aer mai curat, mai liber de masini, mai mult spatiu verde si cladiri eficientizate energetic.


Brasovul se angajeaza sa reduca cu 55% emisiile de dioxid de carbon, iar pana in 2050 sa atinga neutralitatea climatica.

Astazi am anuntat care sunt noile planuri si noile tinte pentru Brasov, respectiv suntem si noi parte din Fit for Fifty Five, reducerea emisiilor de carbon reduse cu 55% pana in 2030 si tinta de neutralitate a carbonului pana in 2050. Toate aceste lucruri se transpun nu doar in tinte si in asumare, alaturi de alti primari europeni, a unei a unui nou acord, ci se transpun intr-un plan de masuri pe termen mediu si pe termen lung. Avem masuri pentru 2030 si pentru 2050, care parcurg o sfera larga de domenii, de la mobilitate, la felul in care folosim energia pentru incalzirea locuintelor, la extinderea suprafetelor de spatii verzi. Toate acestea se transpun in tinte masurabile, pentru care vom veni in fata dumneavoastra si a cetatenilor, anual, pentru a da raport si pentru a da socoteala. In acest moment ne indreptam spre 30% reducere de emisii de carbon fata de anul de referinta 2008, insa au fost acei 30% cei mai usor de atins si de obtinut. Urmatorii 25%, pe care ne propunem sa-i atingem pana in 2030, astfel incat sa ajungem la tinta de 55 reducere, sunt mai dificili si nu putem sa-i atingem fara colaborarea comunitatii si a cetatenilor„, spune primarul Allen Coliban.

Exista totodata un grup de actiune, care include operatorul de transport, operatorii de energie, operatorii de salubritate, organizatii civice brasovene, impreuna cu care vor fi stabiliti pasii privind atingerea tintelor anuale asumate.

Din punctul meu de vedere, tintele pe care ni le-am stabilit nu sunt pentru o comparatie cu alte orase, ci este o responsabilitate pe care trebuie sa ne-o asumam la nivel local. De cate ori se vorbeste despre schimbari climatice si despre asumarea unor tinte, statele fac acest lucru, dar nu pot sa faca transpunerea lor in fapte, daca la nivel local nu exista aceste mecanisme si aceste politici”, a adauga primarul din Brasov.


Pentru a atinge cele doua tinte, trebuie atins mai multe obiective:

– diminuarea dependentei energetice prin cresterea proportiei de energie verde utilizata pentru consumul cladirilor publice, conditie care va fi prevazuta in caietul de sarcini pentru achizitia de energie electrica la nivelul unitatilor de invatamant si a celorlalte cladiri publice;

– proiecte de reabilitare energetica a tuturor cladirilor publice;

– decarbonarea domeniului de incalzire;

– dezvoltarea urbana sa se poata face doar in conditiile in care aceasta este una durabila si inclusiva;

– cresterea suprafetei zonelor verzi;

– mobilitate sustenabila si transport electric in intregime pana in 2030; campanii de constientizare in scoli in domeniul tranzitiei verzi;

– aplicarea principiilor economiei circulare, in ceea ce priveste managementul deseurilor;

– implicarea comunitatii in crearea, implementarea si evaluarea strategiilor locale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.