FONDURILE PNRR PE INFRASTRUCTURA SUNT IN PERICOL – Comisia Europeana cere modificarea PNRR. Vicepremierul Barna: „ Avem in continuare discutia legata de acceptarea componentei de infrastructura, care pentru noi e de viata si de moarte”

Proiectele de infrastructura anuntate in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) intampina probleme. Vicepremierul Romaniei Dan Barna a marturisit ca „avem in continuare discutia legata de acceptarea componentei de infrastructura, care pentru noi e de viata si de moarte”, subliniind ca propunerile nu sunt respinse, insa “e o discutie in curs legata de calibrare”.

Precizarile lui Dan Barna vin dupa ce Comisia Europeana a cerut modificarea PNRR, autoritatile trebuie acum sa imbunatateasca proiectele pentru ca acestea sa fie acceptate.

De altfel, zilele urmatoare vor avea loc intalniri in cadrul Guvernului in care se va rediscuta Planul National de Redresare si Rezilienta.

„Unele dintre teme au fost acceptate, despre alte teme Comisia Europeana a spus: dom’le, cred ca va sunt necesare, dar nu va dam bani din PNRR pentru asta. Irigatii (de exemplu, n.r.). Ei au zis nu este o reforma care ajuta la rezilienta dupa COVID, pentru ca acest instrument la nivel european a fost gandit ca instrument prin care statele sa se repuna pe picioare dupa criza COVID. Si unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba ca nu ne dau bani deloc. La unele au spus ca e alocarea prea mare si sunt dispusi sa dea sume mai mici. Avem in continuare discutia legata de acceptarea componentei de infrastructura, care pentru noi e de viata si de moarte. E discutia in curs. Nu au respins, dar e o discutie in curs legata de calibrare”, a declarat vicepremierul Dan Barna, la TVR.

Potrivit lui Barna, Romania nu ar fi singura tara care nu a finalizat propunerile pentru PNRR.

„Sunt doar cateva tari care l-au finalizat pentru ca in toate statele sunt exact aceleasi discutii pe care le avem si noi, toata lumea vrea sa puna ca in pomul de Craciun”, a mai spus Barna.

In acelasi timp, Comisia Europeana a transmis autoritatilor romane ca nu este de acord nici cu propunerile legate de investitii din bani europeni prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru realizarea unor sisteme de irigatii, deoarece aspectul nu tine de redresarea dupa pandemia de COVID.

Klaus Iohannis: „Avem sanse imense sa punem in practica reforme care s-au tot amanat si sa facem investitii”

La randul sau, pesedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a spus ca luni va avea o intalnire la Palatul Cotroceni pentru a discuta observatiile Comisiei Europene.

Am convocat pentru luni o intalnire cu responsabilii din Guvern. Vom evalua primul feeedback, vom imbunatati planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul imbunatatit si in final sunt convins ca va fi acceptat. Avem sanse imense sa punem in practica reforme care s-au tot amanat si sa facem investitii. Sunt hotarat sa ducem lucrurile in zona de succes”, a declarat seful statului.

Planul National de Redresare si Rezilienta a fost adoptat de Guvern pe 7 aprilie. Potrivit documentului pus luna trecuta in dezbatere publica, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decat suma destinata Romaniei, aproximativ 29,2 miliarde de euro.

Regula stabilita prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi sa fie angajate pana la finalul anului 2022, termenul limita pentru accesarea diferentei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. In plus, platile pentru proiectele care vor fi incluse in programele nationale de redresare si rezilienta trebuie facute pana in decembrie 2026, pana la aceasta data proiectele trebuie finalizate.

Sceptii pus insa la indoiala ca aceste termene vor putea fi respectate.

Autostrazile, drumurile expres si legaturile rutiere incluse in PNRR

PNRR prevede cresterea eficientei implementarii investitiilor in infrastructura de transport, prin cresterea capacitatii administrative, a guvernantei corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investitii in dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) si a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potentiale culoare navigabile) in special pe urmatoarele tronsoane:

A7 – Anumite sectiuni;

A8 – Anumite sectiuni;

A1 – Sectiunea Lugoj – Deva;

A3 – Anumite sectiuni si Centura Metropolitana Cluj;

Legatura intre Autostrada A1 – Timisoara – Aeroportul Timisoara;

Legatura Autostrada A8 – Letcani Vest – Bypass Iasi – Iasi Dacia;

Legatura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industriala si logistica);

Legatura intre Autostrada A1 – Pitesti – Mioveni Bypass;

Legatura Craiova Est – Drum Expres Pitesti – Craiova;

Legatura Hunedoara – Santuhalm – Autostrada A1;

Legatura A10 – Teius – Blaj (zona industriala);

Legatura Autostrada A3 – Martinesti – Valcele;

Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

Legatura Slobozia – Drajna Noua – Autostrada A2;

Legatura Calarasi – Drajna Noua – Autostrada A2;

Legatura DN1 – Aeroport Henri Coanda – Autostrada A3/A0;

Legatura Sfantu Gheorghe – Autostrada A13;

Legatura Ramnicu Valcea – Tigveni;

Alte proiecte minore care asigura accesul diferitelor zone de interes catre infrastructura mare de transport si conexiuni cu potentiale culoare navigabile.

Politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor

Programul mai prevede si de introducerea de politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor, vizand in principal urmatoarele obiective

  • Punerea in aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor si semnalelor rutiere, precum si a altor elemente care vizeaza traficul inteligent pe drumurile publice;
  • Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
  • Statii de reincarcare electrice;
  • Crearea si dezvoltarea cadrului de impozitare si control – instalatii de masurare a greutatii automate pentru zonele de frontiera, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plateste”.

Asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin sisteme de management a traficului

Documentul mai vorbeste si despre asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin pregatirea si punerea in aplicare a cadrului strategic privind siguranta rutiera, incluzand urmatoarele:

  • Masuri de siguranta pasiva – bariere si atenuatoare de impact;
  • Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal si sistem de management;
  • Pasaje denivelate si alte solutii tehnice de eliminare a punctelor negre;
  • Sistem de marcare digitala si proiect pilot pentru vehicule autonome.

Criterii de includere in PNRR a investitiilor:

  • proiecte corelate in implementarea reformelor
  • complementaritate cu alte programe
  • green 37%
  • respectarea principiului DNSH (principiul neafectarii semnificative a mediului)
  • digital 20%
  • nerecurenta activitati si cheltuieli
  • maturitate – termen de implementare 31.08.2026 (nu se “fazeaza”)
  • cheltuieli efectuate dupa 01.02.2020

Optimizarea managementului traficului feroviar pe reteaua nationala

PNRR mai include si optimizarea managementului traficului feroviar pe reteaua nationala si investitii aferente lucrarilor de modernizare a sectoarelor selectate din reteaua TEN-T, cum ar fi:

  • Arad – Timisoara – Caransebes;
  • Cluj – Episcopia Bihor;
  • Brasov – Aeroport Brasov;
  • Timisoara – Aeroport Timisoara;
  • Trenul metropolitan Cluj Napoca.

De asemenea, mai prevede reinnoirea si electrificarea caii ferate prin masuri de reforma (o noua abordare strategica care include mecanisme de prioritizare a interventiilor) si investitii (sine, traverse, macaze, inlocuirea stratului de piatra), in special pentru tronsoanele selectate.

Se urmareste optimizarea mersului trenurilor de calatori pe reteaua feroviara nationala, inclusiv prin urmatoarele interventii:

  • Optimizarea mecanismului institutional de gestionare a investitiilor in
  • domeniul feroviar si de furnizare a serviciului public;
  • Achizitia de material rulant verde pentru reteaua nationala;
  • Modernizarea materialului rulant existent pe reteaua feroviara nationala;
  • Achizitia materialului rulant pentru reteaua feroviara metropolitana si
  • modernizarea punctelor de oprire.

In acelasi timp, autoritatile romane mentioneaza ca vizeaza cresterea eficientei mobilitatii urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin:

  • Achizitia sistemelor de management al consumului de energie electrica;
  • Achizitia de material rulant nou;
  • Construirea de noi magistrale de metrou in regiunea Bucuresti-Ilfov si Cluj.

Investitiile prevazute contribuie partial cu intre 40-100% la tranzitia verde prin finantarea de cai ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde si material rulant verde. Investitiile prevazute contribuie cu 100% la tranzitia digitala prin finantarea digitalizarii transporturilor, a sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) si a transportului urban.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.