Sute de kilometri de autostrada, de drumuri expres si de legaturi intre sosele de mare viteza – proiecte estimate la aproximativ 4,5 miliarde de euro – au fost incluse de catre Guvern in noul Plan National de Redresare si rezilienta (PNRR), document pus in dezbatere publica vineri, 19 martie. Proiectele de infrastructura vor fi finantate din fondurile europene puse la dispozitie de UE pentru a ameliora impactul pandemiei asupra economiilor europene, insa autoritatile romane sunt conditionate sa finalizeze toate lucrarile incluse in PNRR pana in 2026.
Guvernul a discutat vineri in prima lectura Planul National de Relansare si Rezilienta (PNRR), prin care propune o alocare de 41,1 miliarde euro, reprezentand 141% din alocarea Romaniei atat din granturi cat si imprumuturi, pentru reforme vizand schimbari structurale. In total, pe segmentul transporturi Romania propune proiecte in valoare de 9,5 miliarde de euro.
„Starea precara a infrastructurii afecteaza eficienta cu care Romania isi poate creste exporturile si conecta producatorii cu consumatorii in comparatie cu principalii sai parteneri comerciali. Accesibilitatea si conectivitatea pentru infrastructura de transport sunt doua elemente determinante pentru coeziunea economica si sociala. Romania se afla mult sub media europeana la toate criteriile de analiza privind investitiile si infrastructura de transport. Autostrazile si drumurile nationale reprezinta putin mai mult de 20% din reteaua rutiera, in timp ce aproximativ 90% din drumurile nationale au o singura banda de circulatie pe fiecare directie. Investitiile in infrastructura de transport au un potential imens in stimularea cresterii si a locurilor de munca si pot duce la convergenta adevarata a regiunilor periferice”, se arata in documentul pus in dezbatere publica vineri de catre guvernul Citu.
Autostrazile, drumurile expres si legaturile rutiere incluse in PNRR
PNRR prevede cresterea eficientei implementarii investitiilor in infrastructura de transport, prin cresterea capacitatii administrative, a guvernantei corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investitii in dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) si a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potentiale culoare navigabile) in special pe urmatoarele tronsoane:
A7 – Anumite sectiuni;
A8 – Anumite sectiuni;
A1 – Sectiunea Lugoj – Deva;
A3 – Anumite sectiuni si Centura Metropolitana Cluj;
Legatura intre Autostrada A1 – Timisoara – Aeroportul Timisoara;
Legatura Autostrada A8 – Letcani Vest – Bypass Iasi – Iasi Dacia;
Legatura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industriala si logistica);
Legatura intre Autostrada A1 – Pitesti – Mioveni Bypass;
Legatura Craiova Est – Drum Expres Pitesti – Craiova;
Legatura Hunedoara – Santuhalm – Autostrada A1;
Legatura A10 – Teius – Blaj (zona industriala);
Legatura Autostrada A3 – Martinesti – Valcele;
Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
Legatura Slobozia – Drajna Noua – Autostrada A2;
Legatura Calarasi – Drajna Noua – Autostrada A2;
Legatura DN1 – Aeroport Henri Coanda – Autostrada A3/A0;
Legatura Sfantu Gheorghe – Autostrada A13;
Legatura Ramnicu Valcea – Tigveni;
Alte proiecte minore care asigura accesul diferitelor zone de interes catre infrastructura mare de transport si conexiuni cu potentiale culoare navigabile.
Politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor
Programul mai prevede si de introducerea de politici si tehnologii ecologice si digitale in sectorul transporturilor, vizand in principal urmatoarele obiective
- Punerea in aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor si semnalelor rutiere, precum si a altor elemente care vizeaza traficul inteligent pe drumurile publice;
- Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
- Statii de reincarcare electrice;
- Crearea si dezvoltarea cadrului de impozitare si control – instalatii de masurare a greutatii automate pentru zonele de frontiera, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plateste”.
Asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin sisteme de management a traficului
Documentul mai vorbeste si despre asigurarea sigurantei pe drumurile nationale prin pregatirea si punerea in aplicare a cadrului strategic privind siguranta rutiera, incluzand urmatoarele:
- Masuri de siguranta pasiva – bariere si atenuatoare de impact;
- Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal si sistem de management;
- Pasaje denivelate si alte solutii tehnice de eliminare a punctelor negre;
- Sistem de marcare digitala si proiect pilot pentru vehicule autonome.
Criterii de includere in PNRR a investitiilor:
- proiecte corelate in implementarea reformelor
- complementaritate cu alte programe
- green 37%
- respectarea principiului DNSH (principiul neafectarii semnificative a mediului)
- digital 20%
- nerecurenta activitati si cheltuieli
- maturitate – termen de implementare 31.08.2026 (nu se “fazeaza”)
- cheltuieli efectuate dupa 01.02.2020
Optimizarea managementului traficului feroviar pe reteaua nationala
PNRR mai include si optimizarea managementului traficului feroviar pe reteaua nationala si investitii aferente lucrarilor de modernizare a sectoarelor selectate din reteaua TEN-T, cum ar fi:
- o Arad – Timisoara – Caransebes;
- o Cluj – Episcopia Bihor;
- o Brasov – Aeroport Brasov;
- o Timisoara – Aeroport Timisoara;
- o Trenul metropolitan Cluj Napoca.
De asemenea, mai prevede reinnoirea si electrificarea caii ferate prin masuri de reforma (o noua abordare strategica care include mecanisme de prioritizare a interventiilor) si investitii (sine, traverse, macaze, inlocuirea stratului de piatra), in special pentru tronsoanele selectate.
Se urmareste optimizarea mersului trenurilor de calatori pe reteaua feroviara nationala, inclusiv prin urmatoarele interventii:
- o Optimizarea mecanismului institutional de gestionare a investitiilor in
- domeniul feroviar si de furnizare a serviciului public;
- o Achizitia de material rulant verde pentru reteaua nationala;
- o Modernizarea materialului rulant existent pe reteaua feroviara nationala;
- o Achizitia materialului rulant pentru reteaua feroviara metropolitana si
- modernizarea punctelor de oprire.
In acelasi timp, autoritatile romane mentioneaza ca vizeaza cresterea eficientei mobilitatii urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin:
- o Achizitia sistemelor de management al consumului de energie electrica;
- o Achizitia de material rulant nou;
- o Construirea de noi magistrale de metrou in regiunea Bucuresti-Ilfov si Cluj.
Investitiile prevazute contribuie partial cu intre 40-100% la tranzitia verde prin finantarea de cai ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde si material rulant verde. Investitiile prevazute contribuie cu 100% la tranzitia digitala prin finantarea digitalizarii transporturilor, a sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) si a transportului urban.
