In luna aprilie demareaza lucrarile la terminalul cargo de la Aeroportul Oradea. Conform graficului de executie, in perioada 2 – 15 mai 2022 se va realiza racordul dintre pista aeroportului si noua cale de rulare destinata accesului aeronavelor, parte a proiectului CTPark Oradea Cargo Terminal.
Timp de doua saptamani traficul aerian de pe Aeroportul International Oradea va fi inchis pentru ca lucrarile sa poata fi efectuate.
Avand in vedere anvergura lucarilor necesare pentru dezvoltarea noilor functiuni ale aeroportului, timpul de realizare este unul foarte scurt. In aceasta perioada, pasagerii care au biletele de calatorie achizitionate vor primi din partea operatorilor aerieni optiuni de rerutare.
Terminalul cargo va avea o capacitate de procesare simultana a patru aeronave de categorie C, din familia Airbus 320 sau Boeing 737, precum si, la nevoie, a aeronavelor de categorie superioara.
Desfasurat pe un teren cu o suprafata de 14,4 hectare, proiectul industrial CTPark Oradea Cargo Terminal va avea o suprafata totala de 67.776 mp, fiind compus din trei cladiri independente si infrastructura aeroportuara in suprafata de 22.100 mp, care include calea de rulare, platforma de acces, rulare si parcare a aeronavelor.
CTPark Oradea Cargo Terminal este dezvoltat de compania CTPark Iota, parte a grupului CTP Romania, fiind primul proiect industrial cu un terminal cargo aerian din Romania.
„Asistam la un moment important pentru dezvoltarea orasului Oradea, atat din punct de vedere economic, cat si al infrastructurii care se dezvolta si care va transforma Oradea intr-un hub logistic. Proiectul terminalului cargo reprezinta o investitie majora si ne bucuram sa facem primii pasi pentru inceperea lucrarilor de constructie”, a declarat Razvan Horga, director al Aeroportului International Oradea.
CTP este cel mai mare proprietar, dezvoltator si administrator de spatii industriale si logistice din Europa dupa suprafata inchiriabila, avand un portofoliu de 7,6 milioane de metri patrati in zece tari. In Romania, CTP detine o suprafata totala de peste 2,1 milioane mp de depozite de clasa A in 15 orase: Oradea, Arad, Brasov, Bucuresti, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Pitesti, Sibiu, Targu Mures, Timisoara, Turda, Ineu si Salonta.
Proiecte de dezvoltare de peste 40 milioane euro, cu fonduri europene.
In aceasta perioada, Aeroportul International Oradea are in lucru alte doua proiecte majore de dezvoltare, finantate de Uniunea Europeana.
In prezent, este in desfasurare proiectul „Cresterea gradului de siguranta si securitate la Aeroportul Oradea”, in valoare de 72.279.509,07 lei, inclusiv TVA. nvestitia presupune construirea unui gard perimetral cu sisteme de supraveghere tip gard inteligent, amenajarea unui post de control acces pentru verificarea persoanelor, vehiculelor si mijloacelor aeroportuare, construirea unui drum perimetral in incinta aeroportului care sa asigure siguranta si securitatea traficului aerian si alte masuri de crestere a sigurantei si securitatii pe aeroport.
De asemenea, este in curs de semnare contractul pentru cel de-al doilea proiect, „Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Oradea”, in valoare de 132.785.734,12 lei, inclusiv TVA. Proiectul are patru obiective: (1) extinderea pistei de decolare/ aterizare, (2) extinderea platformei de debarcare/ imbarcare, (3) imprejmuirea incintei si realizarea unui drum de securitate si (4) achizitia echipamentelor necesare pentru desfasurarea activitatilor de intretinere si mentenanta.
„La Aeroportul Oradea, avem multe proiecte importante de modernizare, de crestere a calitatii serviciilor si de imbunatatire a competitivitatii. Pentru a putea realiza tot ce ne propunem, cautam ingineri constructori pentru a se alatura echipei de la Aeroport si a ne ajuta cu experienta lor”, a mai precizat Razvan Horga, director al Aeroportului International Oradea.
Cele doua proiecte vor fi finantate prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 –2020.
Lucrarile la Centura Alesd, gata sa inceapa
Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri, 16 martie 2022, proiectul de hotarare privind exproprierea terenurilor afectate de proiectul Centurii Alesd. Aceasta este ultima procedura necesara demararii lucrarilor.
Suprafata totala expropriata este de 130.755 de metri patrati, suma necesara despagubirii pentru aceste imobile ridicandu-se la 5,778 milioane lei. Fondurile vor fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.
Saptamana trecuta a fost selectat constructorul care va realiza lucrarile. Acesta este asocierea formata din firmele Drum Asfalt si Trameco. Valoarea ofertei castigatoare este de 74,8 milioane lei, fara TVA. Daca nu vor fi depuse contestatii, contractul de proiectare si executie ar urma sa fie semnat pana la sfarsitul lunii martie.
„Proiectantul are doua luni sa realizeze proiectul tehnic. La inceputul verii vom incepe lucrarile de executie. Intr-un an de zile, conform contractului, lucrarile trebuie finalizate. In vara anului viitor traversarea orasului Alesd, spre Cluj, Oradea si Zalau, se va face mult mai fluent. Centura va avea doua brate care pornesc dinspre Tinaud si Alesd. Cel scurt, spre Pestis si Zalau, cel lung ocoleste Alesdul printre Crisul Repede si cartierul de blocuri si se termina in DN 1 intre Alesd si Lugasu de Jos”, a precizat Ilie Bolojan, presedintele Consiliului Judetean Bihor.
Centurile Alesd, Beius si Sanmartin vor fi finantate cu fonduri europene.
Centura Alesd este cel mai avansat proiect din cele trei pe care Consiliul Judetean Bihor le realizeaza in parteneriat cu Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
„Pana la inceputul lunii aprilie ne propunem sa stabilim constructorii ce vor realiza centura Beius si drumul ocolitor al comunei Sanmartin. Dupa un an si jumatate de munca, in vara acestui an se vor vedea primele rezultate, inceputul lucrarilor. Multumesc colegilor si partenerilor nostri pentru stadiul in care am ajuns cu proiectele. Din vara, va fi randul constructorilor sa-si faca datoria. Pana la sfarsitul anului viitor aceste proiecte trebuie finalizate”, a mai mentionat Ilie Bolojan.
