Guvernul pregateste Hotararea pentru aprobarea Planului Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, care va fi transpus la nivelul intregului teritoriu pe care unitatile administrativ teritoriale il au in administrare in cadrul Planul Investitional.
Astfel cum este conceput Planul Investitional vizeaza o schimbare de paradigma in sensul concentrarii eforturilor politice, institutionale pentru atingerea mai mult deziderate, respectiv:
-prioritizarea investitiilor constituind o conditie favorizanta in vederea noului cadru financiar multianual,
-actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport al Romaniei,
-document cadru de referinta pentru politicile publice relevante si pentru toate institutiile implicate in realizarea obiectivelor de infrastructura de transport nationala.
Planul Investional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 prevede actualizarea strategiei de implentare a Master Planului General de Transport al Romaniei pentru toate tipurile de transport (rutier, feroviar, metrou, naval, aerian, intermodal), precum si stabilirea unei strategii de finantare, fata de care se precizeaza ca „tinand cont de impactul pozitiv al mecanismului de supracontractare in perioada precedenta de programare se impune ca aceasta abordare sa fie continuata si in perioada acoperita de prezentul Plan investitional”.
Ca atare, este prevazut ca pentru noul exercitiu financiar 2021-2027 sa fie alocate 4,72 miliarde euro, fonduri nerambursabile, 4,18 miliarde euro de la bugetul de stat, la care se adauga si 1,29 miliarde euro prin Connecting Europe Facility
„Pentru noul exercitiu financiar 2021-2027 se estimeaza o valoare totala a fondurilor externe nerambursabile de 4.72 mld.EUR cu o rata de co-finantare nationala reprezentand o crestere semnificativa fata de perioada 2014-2020 si angajand astfel bugetul de stat la o suma dedicata investitiilor in infrastructura de transport de 4.18 mld.EUR. La aceasta suma se adauga 1.29 mld.EUR prin Connecting Europe Facility (CEF), precizeaza Ministerul Transporturilor.
La alocarile de fonduri europene pentru perioada 2021-2027 de 5.44 mld.EUR POT+CEF (alocare ce include proiectele fazate) se adauga Facilitatea de Recuperare si Rezilienta recent aprobata la nivel European ce include 7.6 mld.EUR fonduri europene privind infrastructura de transport la nivelul Romaniei.
Astfel, la un necesar de 72.77 mld.EUR, alocarile estimative maxime (inclusiv mecanismul supra-contractarii) pentru finantare europeana sunt de 41,74 mld Euro (din care 13,06 fonduri externe si 28,68 contributia maxima a bugetului de stat), rezultand un deficit de 31.03 mld.EUR care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin imprumuturi externe si fonduri private. In concluzie, Romania va trebui sa asigure in urmatorii 10 ani contributia financiara aferenta proiectelor cu finantare europeana la care se adauga necesarul pentru finalizarea intregii infrastructuri prezentate in acest plan, rezultand un efort financiar reprezentand aproximativ 2% din PIB/an in functie de progresul fizic si financiar al proiectelor.
Pentru identificarea de surse suplimentare de fonduri, in cadrul PNRR a fost asumata o reforma care include aprobarea unui pachet legislativ necesar pentru implementarea noului sistem de taxare/impozitare conform principiului „poluatorul plateste” si a principiului taxarii ecologice include:
● taxare pe baza distantei pentru vehiculele de marfa poluante, de tonaj greu (de tipul camioanelor si alte tipuri de autoutilitare) si
● stabilirea unor programe de stimulare a reinnoirii parcului auto (in special autovehicule mici/autocare/autobuze) prin intermediul unor scheme de casare, corelate cu masuri de taxare/impozitare la nivel local pentru detinerea in proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri;
In contextul discutiilor legate de intretinerea infrastructurii, se estimeaza faptul ca potentialul venit suplimentar generat de o astfel de taxare ar fi intre 1 si 2 mld.EUR/an in acest mod (estimarea MPGT 1.1 mld.EUR in 2020 / 1.9 mld.EUR in 2030) permitand o impartire rezonabila intre intretinere si noi investitii. Un astfel de sistem este standard la nivelul UE, fiind deja operational in Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Portugalia si Belgia. Nivelul initial estimat pentru Romania de 0.15 EUR/km) comparat cu Polonia (0.2-0.4 EUR/km) este unul ce ia in calcul specificul industriei de transport nationale. Printre beneficiile secundare se numara un transfer estimat de 10% catre infrastructura feroviara ducand la descongestionare, poluare redusa si siguranta crescuta. Implementarea unui astfel de sistem trebuie bineinteles asigurata intr-un mod gradual, pe baza unui studiu de fezabilitate care sa analizeze atat financiar cat si tehnic optiunile posibile”.
Finantarea prin PNRR
In Planul Investitional sunt prevazute si sumele venite prin PNRR, defalcat, pentru fomeniul transporturilor, feroviar, precum si digitalizarea in transporturi:
„Proiectele solicitate pentru finantare din PNRR au fost determinate in functie de (1) nevoile de investitii in domeniul transporturilor, (2) gradul de maturitate al proiectelor si (3) prioritizarea investitiilor pentru domeniul feroviar si digitalizare in transporturi. Astfel, prin raportare la valoarea totala a fiecarui proiect propus pentru finantare din PNRR, sumele solicitate din PNRR se prezinta dupa cum urmeaza (tabelul 3.5):
● Feroviar: 3480 mil.EUR. Pentru proiectele majore de infrastructura a fost estimata o rata de finantare din PNRR de 77% din valoarea totala a proiectelor;
● Material Rulant: 416 mil.EUR;
● Rutier: 3095 mil.EUR. Pentru proiectele majore de infrastructura a fost estimata o rata de finantare din PNRR de 63% din valoarea totala a proiectelor;
● Metrou: 600 mil.EUR. Pentru proiectele majore de infrastructura a fost estimata o rata de finantare din PNRR de 20% din valoarea totala a proiectelor.
*Intregul document poate fi accesat AICI
