DEZBATERE AUR PE STAREA INFRASTRUCTURII – Conferinta „Romania – placa turnanta a transporturilor europene” a scos la suprafata cele mai grave probleme cu care se confrunta principalii actori din transporturile autohtone (Video)

DEZBATERE AUR PE STAREA INFRASTRUCTURII – Conferinta „Romania – placa turnanta a transporturilor europene” a scos la suprafata cele mai grave probleme cu care se confrunta principalii actori din transporturile autohtone

Dezbaterea „Romania – placa turnanta a transporturilor europene”, organizata de Alianta pentru Unirea Romanilor (AUR) joi, 7 decembrie 2023, la Palatul Parlamentului, a adus in prim-plan cele mai grave probleme cu care se confrunta principalii actori din transporturile autohtone.

Evenimentul a fost deschis de catre prim-vicepresedintele AUR Marius Lulea (foto 1 al patrulea de la stanga la dreapta), care a acuzat lipsa specialistilor in domeniu, acestia fiind inlocuiti de „politicieni cu diplome invizibile”, care cheltuie banii in mod iresponsabil si inchid ochii la tepele pe care companiile straine le dau statului roman. De asemenea, deputatul Antonio Andrusceac – vicelider al grupului AUR din Camera Deputatilor – a subliniat nevoia ca, in ceea ce priveste transportul greu de marfuri, accentul sa se mute de pe caile rutiere pe cele feroviare, fluviale si maritime. Tot din partea AUR, dezbaterea a fost moderata de catre Ciprian Dediu, coordonatorul Comisiei Nationale pentru Transporturi, Infrastructura si Comunicatii (CNTIC) a partidului.

Tot cu privire la transportul maritim, profesorul Petrisor Peiu de la Universitatea Politehnica din Bucuresti a pledat pentru accelerarea investitiilor in Portul Constanta (data fiind cruciala lui pozitie geopolitica) si a deplans lipsa unei abordari unitare legate de sistemul de transporturi din Romania – situatie cu atat mai grava, cu cat cresterea economica nu se reflecta in investitii pentru popor, ci in pomparea de bani catre companiile straine.

Daca vrem sa avem o tara civilizata, trebuie sa facem infrastructura”, a declarat Lucian Rusu, directorul companiei Walter Tosto, specializate in productia de rezervoare, cisterne si containere metalice.

Statul ignora aviatia

Nici transporturile aeriene nu au fost neglijate, domeniul fiind reprezentat la conferinta de catre Dorin Ivascu (foto 2 centru) – directorul companiei Romanian Airport Services –, Matt-Ian David (foto 2 dreapta) – directorul operatorului aerian Dan Air – si Andi Sava (foto 2 stanga) – vicepresedintele Business and General Aviation Association (BGAA) Romania.

Cea mai grava problema asupra careia Dorin Ivascu a tras un semnal de alarma se refera la faptul ca Guvernul – prin Ministerul Transporturilor – ignora total aviatia privata autohtona, concomitent cu o frapanta subfinantare a aviatiei de stat si cu lipsa oricarei strategii.

„Ar trebui facuta o strategie care sa dirijeze fondurile dupa proiecte, nu dupa proprietate. Pentru ca daca oamenii fac acelasi lucru, ar insemna ca cine primeste fondurile de la stat este favorizat, iar cel care este la privat in acelasi domeniu de activitate este pedepsit”, a punctat Ivascu.

Monopolul statului este chiar mai evident cand vine vorba despre serviciile aeriene de ambulanta si de stingerea incendiilor, autoritatile de la Bucuresti evitand sa organizeze licitatii transparente, cum se intampla in cele mai multe tari europene, a mai spus Dorin Ivascu, care este si presedintele Asociatiei Romane a Operatorilor din Aviatie (AROPA).

Nu in ultimul rand, specialistul a acuzat conflictul de interese in care se gaseste Aeroclubul Romaniei, in conditiile in care entitatea este si operator aerian, dar si autoritate aeriana in domeniul avioanelor mici.

Redam afirmatiile lui Dorin Ivascu de la conferinta „Romania – placa turnanta a transporturilor europene” (vezi video):

Ministerul Transporturilor acorda din bugetul sau 0,006 procente pentru aviatie, din pacate. Noua, privatilor, Ministerul Transporturilor nu ne da nimic; le da numai celor de la Scoala Superioara de Aviatie si Aeroclubul Romaniei. Plus, din cand in cand, unor aeroporturi de stat (Timisoara si Constanta).

De vreo zece ani, factorul politic n-a mai bagat in seama sectorul privat din domeniul aviatiei.

Spre deosebire de tari din Europa de Vest, noi nu avem o strategie pentru aviatie, din pacate, cu toate ca la art. 1 alin. 2 din hotararea de Guvern privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor (n.r. HG nr. 370/2021), se spune clar ca ministerul trebuie sa faca o strategie pentru domeniile sale de activitate. Noi, cei care investim din banii nostri si din sudoarea noastra, vrem sa stim daca o luam pe o cale blocata de politica statului si n-are rost sa investesti.

Americanii si majoritatea statelor din Europa au o strategie separata pe transportul aerian si pe aviatia generala. Aviatia e ca sportul. Zona de aviatie generala e la baza (ca sportul de mase). Toti avem interesul sa creasca aerocluburile, sa creasca numarul celor interesati de domeniul aviatiei, pentru ca acolo este o piramida care se duce spre profesionalism.

Aici avem niste probleme privind organizarea pietei: Ministerul Transporturilor da bani aerocluburilor pentru aviatie generala. Sunt 16 aerocluburi ale Aeroclubului Romaniei si 20 si ceva de aerocluburi private, care n-au vazut un ban in viata lor. Sunt oameni care au pus pasiune, au investit si au facut un aerodrom in fundul curtii, s-au asociat ca sa ia un avion cu care sa zboare etc. Pentru noi, in aviatie, astia sunt talpa tarii – deci ar trebui ajutati. Dar, din pacate, toti banii se duc la Aeroclubul Romaniei – intreprindere de stat, care lucreaza de luni pana vineri pana la ora 5, iar sambata si duminica doar din cand in cand deschid aerodromurile. Privatii nu pot zbura in timpul saptamanii, pentru ca mai trebuie sa si munceasca. La Sibiu si la Suceava, privatii deja au plecat de pe aeroporturile de stat sau de pe aerodromurile de la Aeroclubul Romaniei si si-au facut aerodromuri separate, pentru ca nu se poate colabora.

E pacat. Ar trebui facuta o strategie care sa dirijeze fondurile dupa proiecte, nu dupa proprietate. Pentru ca daca oamenii fac acelasi lucru, ar insemna ca cine primeste fondurile de la stat este favorizat, iar cel care este la privat in acelasi domeniu de activitate este pedepsit.

Piata de aviatie din Romania este ciuntita. Aviatia n-are cum sa se dezvolte. De exemplu: in reglementarile europene, se spune ca zborurile de ambulanta aeriana trebuie sa fie realizate de aeronave civile (inmatriculate civil) si sa ai licenta la fel ca o companie aeriana. Or, la noi sunt organizate de Ministerul de Interne. Asta inseamna ca au ciuntit piata de elicoptere de la civili si au dat-o la militari.

Alt exemplu: stinsul incendiilor. Ne-am uitat foarte frumos la televizor ca Ministerul de Interne s-a dus cu elicopterul sa stinga incendiile. Acum 20 de ani, noi am fost cu elicoptere in Spania si am stins incendii de padure. Am participat la licitatie doi ani la rand. Daca la noi s-ar face o licitatie si s-ar orienta fondurile clar, am putea si noi sa beneficiem intr-un fel si sa participam la piata europeana. Anul trecut, au fost 22 de licitatii in diverse tari din Uniunea Europeana pentru stins incendii la paduri.

Alta problema: Aeroclubul Romaniei este organizat cu totul altfel decat sunt organizate aerocluburile din alte state. In fiecare an, si-au cumparat avioane – foarte bine, nu ne deranjeaza: sa fie finantati in continuare, dar sa fie finantate si aerocluburile private! Sunt 20 si ceva de aerocluburi private, 30 si ceva de aerodromuri private. E pacat ca nu sunt finantati.

Din punctul nostru de vedere, Aeroclubul Romaniei este si operator aerian, este si autoritate aeriana in domeniul avioanelor mici. Nu e normal ca aceeasi firma sa dea si golul, sa stea si in poarta. E un principiu de business general”.

Articolul precedentAUTOSTRADA NOUA PE LITORAL – O autostrada de 4,85 miliarde de lei va fi construita intre Constanta si Techirghiol
Articolul următorDEZBATERE LA PALATUL PARLAMENTULUI – Lipsa autostrazilor ne costa zeci de milioane de euro lunar (Video)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.