Ministerul Transporturilor si Infrastructurii vrea sa modernizeze canalele navigabile ale Dunarii: Canal Dunare – Marea Neagra si Canal Poarta Alba – Midia, Navodari in vederea cresterii sigurantei navigatiei si pregateste investitii de 1,67 miliarde lei pe o durata de cinci ani.
Canalul Dunare – Marea Neagra (CDMN) face legatura intre fluviul Dunarea la Cernavoda si acvatoriul fluvio-maritim al portului Constanta, zona Constanta Sud – Agigea si are o lungime de 64,410 km.
Canalul Poarta Alba – Midia, Navodari (CPAMN) reprezinta ramura de nord a canalului principal si face racordul cu zona Midia a portului Constanta si portul Luminita – Tasaul. Lungimea CPAMN este de 27,5 km, la care se adauga 5 km ramura Luminita.
Valoarea estimata a lucrarilor de modernizare a CDMN si CPAMN conform studiului de fezabilitate este de 1.673.251.758 lei (aproximativ 338,26 milioane euro, la cursul 1 euro = 4,9466 lei). Durata de executie a lucrarilor este de 60 luni, arata un proiect de Hotarare pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea canalelor navigabile ale Dunarii: Canal Dunare – Marea Neagra si Canal Poarta Alba – Midia, Navodari in vederea cresterii sigurantei navigatiei”.
Finantarea obiectivului de investitii se realizeaza din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operational Transport 2021-2027 si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, conform programelor de investitii publice aprobate potrivit legii.
Starea actuala a lucrarilor executate si deficientele constatate au fost analizate in ultimii ani si prezentate, detaliat, in expertize tehnice intocmite pentru drumurile, podurile, taluzurile, constructiile si amenajarile hidrotehnice existente pe cele doua canale, pe baza carora s-au propus, in cadrul unui studiu de fezabilitate, lucrarile de reabilitare si modernizare.
Principalele probleme cu care se confrunta drumurile tehnologice, atat cele de pe Canal Dunare – Marea Neagra (CDMN), cat si cele de pe Canal Poarta Alba – Midia Navodari (CPAMN), se datoreaza siroirilor provocate de scurgerea necontrolata a apelor pluviale, aparitia de gropi/sleauri datorate circulatiei autovehiculelor grele, dar si caderilor de material din versanti, pe sectoarele inalte ale celor doua canale.
Podurile care se intalnesc pe drumurile tehnologice de pe cele doua canale, peste vaile afluente, sunt prevazute cu o singura banda de circulatie si permit accesul rapid al mijloacelor tehnice si al personalului, atat in lungul canalului, cat si la obiectivele si uvrajele sale. Podurile sunt executate cu grinzi prefabricate tip fasii cu goluri, iar schema statica este grinda simplu rezemata. Structurile au fost dimensionate pentru clasa E de incarcare (A30, V80). In sens transversal, podurile sunt alcatuite din partea carosabila si trotuare realizate din elemente prefabricate din beton armat tip „catei”, cu lisa pentru parapet.
Parapetul pietonal lipseste la cea mai mare parte a podurilor. Partea carosabila este separata de trotuar cu borduri din beton.
Calea pe pod este realizata din umplutura cu material granular. In general, podurile de pe drumurile tehnologice prezinta defecte.
In cadrul obiectivului de investitii se vor realiza urmatoarele lucrari care vor contribui la cresterea sigurantei navigatiei pe cele doua canale:
Canal Dunare – Marea Neagra: lucrari de reabilitare si modernizare a biefurilor I si II, cu lucrari noi de consolidare in zona de platou atat pe malul stang, cat si pe malul drept pe o lungime cumulata de 2.050 ml:
BIEF I – km 0+000 – 4+105 (km 64+410 – 60+305)
Lucrari de interventie:
- Reabilitarea apararii de mal din anrocamente, la dimensiunile, pantele si grosimea initiala;
- Reabilitarea drumurilor tehnologice si de interventie si a podurilor de pe aceste drumuri, executate peste vaile afluente care debuseaza in canal.
BIEF II – Sectorul de lunca, intre Cernavoda si Murfatlar km 4+105 – 41+300 (km 60+305 – 23+110)
Lucrari interventie:
- Refacerea apararii de mal din anrocamente, la dimensiunile, pantele si grosimea initiala.
- Reabilitarea drumurilor tehnologice si de interventie si a podurilor de pe aceste drumuri, executate peste vaile afluente care debuseaza in canal;
Lucrari noi:
- Extinderea lucrarilor de consolidare existente pe malul drept din zona km 30 + 430 (km 33+980) prin realizarea unui zid de sprijin din beton armat, cu lungimea cumulata de 40 m, fundat pe piloti forati.
- Montarea fibrei optice intr-o canalizatie executata pe malul drept.
BIEF II – Sectorul de platou, intre Murfatlar si Agigea – km 41+300 – 62+400 (km 23+110 – 2+010)
Lucrari interventie:
- Reabilitarea si finalizarea lucrarilor de drenare, colectare, dirijare si evacuare controlata in canal a apelor de exfiltratie si pluviale,
- Reabilitarea drumurilor tehnologice de exploatare si de interventie;
- Reabilitarea podurilor de pe drumurile tehnologice peste vaile afluente;
- Finalizarea protectiei taluzurilor in crete si calcare cu elemente prefabricate umplute cu piatra sparta si capac din beton
- Refacerea taluzelor afectate de ravene
Lucrari noi
- Executia de noi lucrari de scurgere si evacuare a apelor pluviale si de exfiltratie (rigole, descarcatori verticali, rigole ranforsate);
- Lucrari de captare a izvoarelor prin realizarea de masti/cordoane drenante sau drenuri transversale;
- Executie cavalieri pe creasta taluzului (la cota terenului natural)
- Realizarea lucrarilor de consolidare si sustinere a taluzurilor pe zonele instabile sau cu potential de instabilitate
- Plantare arbusti pe taluzurile canalului
- Drum acces la lucrarile noi de consolidare.
- Montarea fibrei optice intr-o canalizatie executata pe malul drept, adiacent drumului tehnologic de la cota 10 mrMB
- Executia unui pod nou la km 53+030 (km 11+380) mal drept la cota terenului natural peste valea Cumpana – Potarnichea
Canal Poarta Alba – Midia, Navodari – lucrari de reabilitare si modernizare a biefurilor I si II cu solutia pentru malurile inalte cu plase ancorate si reabilitarea drumurilor existente cu strat de piatra, si anume:
Lucrari de interventie:
- Reabilitarea sistemului existent de scurgere si evacuare a apelor prin dezafectarea lucrarilor existente distruse, urmata de executia lucrarilor noi de scurgere si evacuare a apelor pluviale si de exfiltratie;
- Reabilitarea apararii de mal din canal;
- Refacerea taluzelor afectate de ravene;
- Reabilitarea drumurilor de acces existente (cu strat din piatra sparta) si a podurilor.
Lucrari noi:
- Lucrari noi de scurgere si evacuare a apelor;
- Executie cavalier la cota terenului;
- Protectia taluzului in calcar cu plase ancorate;
- Executare lucrari de consolidare conform sectiunilor tip;
- Masti/cordoane drenante, drenuri transversale;
- Amenajare drumuri de acces pe banchetele canalului pentru executia lucrarilor de consolidare;
- Plantare arbusti pe taluzurile canalului;
- Canalizatie fibra optica.
Inainte de inceperea lucrarilor pe cele doua canale, se va realiza o operatiune de pregatire a amprizei lucrarilor prin eliminarea vegetatiei crescute pe taluzurile canalelor, din vaile afluente care debuseaza in canale si de pe celelalte lucrari (drumuri, santuri, rigole), curatire de crengi si alte depuneri (gunoaie), etc, strangerea acestora in gramezi, incarcarea lor si transportul intr-un depozit autorizat.
Pe toata lungimea aferenta Biefului I si Biefului II se propun lucrari pentru restabilirea sectiunii proiectate initial a celor doua canale, respectiv se propune realizarea lucrarilor de eliminare a obstacolelor din cuneta canalului si curatarea materialului din canal pentru asigurarea adancimii de navigatie corespunzatoare pentru nave/convoaie.
Lucrarile pentru restabilirea sectiunii proiectate initial a canalului se vor executa sub nivelul apei pentru obtinerea formei geometrice proiectate a canalului si vor consta in excavatii realizate cu utilaje specifice lucrului la apa.
Solutiile tehnice prezentate in studiul de fezabilitate si-au propus sa inlature cauzele care au determinat deteriorarile/ avariile la constructiile deja executate si impiedicarea aparitiei, in viitor, a unor noi deteriorari la constructiile reabilitate/modernizate.
Cauzele identificate/factorii care au determinat deteriorari/avarii sunt:
- actiunea valurilor produse de vant si de circulatia navelor si convoaielor cu viteze mai mari decat cele luate in considerare la proiectare;
- actiunea fenomenelor hidraulice generate de navele si convoaiele aflate in miscare, cum sunt jetul elicei si curentul invers, ce actioneaza asupra fundului canalului si taluzurilor;
- actiunile mecanice directe produse de nave/ convoaie prin izbiri, ancoraj, sloiuri sau pod de gheata;
- variatiile rapide ale nivelului apei din canal;
- sustragerea de anrocamente din apararile de mal, sau rearanjarea acestora ca locuri de pescuit (scaune, trepte, reazeme), de catre localnici;
- cresterea vegetatiei stuficole si a arbustilor pe taluzuri si in vaile afluente care debuseaza in canal, in zona de variatie a apei in canal;
- supraalimentarea acviferului cuaternar de la baza loessului cu apa din irigatii si din precipitatiile care au premers declansarea alunecarilor; apa a patruns prin fisurile si crapaturile provocate de contractia argilelor rosii in timpul verii si s-a infiltrat in sistemul de microfisuri, ceea ce a condus la scaderea caracteristicilor de rezistenta la forfecare a argilelor rosii;
- drenarea necorespunzatoare a afluxului de apa de la baza loessului de catre sistemul de drenaj, captare si evacuare a apei, care in timp s-a colmatat sau s-a deteriorat;
- in cazul celor mai mari alunecari (alunecarea de la km 57+500 ÷ 58+500 (km 6+910 ÷ 5+910) mal drept, produsa in anul 1996 si alunecarea din zona km 57 +000 ÷ 57+200 (km 7+410 ÷ 7+210) mal stang, un factor favorizant al declansarii alunecarilor de teren l-a constituit alimentarea cu apa a taluzurilor ca urmare a construirii la cota terenului natural a unui bazin pentru irigatii (in prezent abandonat) din care apa s-a infiltrat in taluzuri, respectiv realizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare a caselor construite aproape de malul canalului, in localitatea Cumpana;
- ploile torentiale care se inregistreaza periodic in zona si care deverseaza pe taluzuri, provocand siroiri, ravene, ebulmente. In curgerea lor peste taluzuri, antreneaza material, pe care il depune de drumul tehnologic si de interventie de la cota +10 mrMB si chiar in canal, afectand in acelasi timp integritatea taluzurilor stabile.
- la circa 33 de ani de la darea in exploatare a CPAMN, problemele principale sunt reprezentate de ravinarile malurilor de pe sectorul cuprins intre desprinderea din CDMN, km 0 (km 27+500) si km 12+000 (km 15+500) si de caderea blocurilor de piatra din taluzurile in calcar nefinisate de pe tronsonul km 12+000 ÷ 15+000 (km 15+500 ÷ 12+500). Circa 50% din volumul de piatra bruta care alcatuieste carapacea apararii de mal a sectiunii udate din bieful I al canalului, nu se mai regaseste in amplasament, fiind necesara completarea la profilul initial.
Administratia Canalelor Navigabile (ACN) este administratie portuara si de cai navigabile interioare si indeplineste functia de autoritate portuara si de cai navigabile, dupa cum urmeaza:
a) in porturile a caror infrastructura de transport naval apartinand domeniului public al statului i-a fost concesionata de catre Ministerul Transporturilor, printre care se afla si portul Luminita;
b) pe Canalul Dunare-Marea Neagra, situat intre Portul Constanta-Sud-Agigea si Dunare, malurile canalului, inclusiv zonele de siguranta ale acestuia, precum si pe zona din albia Dunarii, adiacenta gurii canalului, pana la limita dreapta a senalului navigabil al Dunarii, prin care se asigura accesul navelor in canal;
c) pe Canalul Poarta Alba – Midia – Navodari in lungime de 27,500 km, situat intre portul Midia, km 0 al canalului, si confluenta cu Canalul Dunare-Marea Neagra, la km 29 + 41 al acestuia, inclusiv bifurcatia in lungime de 5 km, parte integranta a Canalului Poarta Alba – Midia – Navodari, si pe malurile canalului, inclusiv zonele de siguranta ale acestuia stabilite conform reglementarilor in vigoare.
Canalul Dunare – Marea Neagra (CDMN) face legatura intre fluviul Dunarea la Cernavoda si acvatoriul fluvio-maritim al portului Constanta, zona Constanta Sud – Agigea si are o lungime de 64,410 km. Sectorul aferent prezentului proiect este in lungime de 62,400 km, respectiv de la km 0+000 (km 64+410 navigatie) la km 62+400 (km 2+010 navigatie). Din punct de vedere administrativ, lucrarile se executa pe urmatoarele UAT-uri: Cernavoda, Saligny, Mircea Voda, Medgidia, Castelu, Poarta Alba, Murfatlar (Basarabi), Valu lui Traian, Baraganu, Topraisar, Cumpana si Agigea, situate in judetul Constanta
Canalul Poarta Alba – Midia, Navodari (CPAMN) reprezinta ramura de nord a canalului principal si face racordul cu zona Midia a portului Constanta si portul Luminita – Tasaul. Lungimea CPAMN este de 27,5 km, la care se adauga 5 km ramura Luminita. Sectorul aferent prezentului proiect este in lungime de 25,27 km + 5 km ramura nordica spre portul Luminita. Din punct de vedere administrativ, lucrarile se executa pe urmatoarele UAT-uri: Poarta Alba, Ovidiu, Lumina si Navodari, situate in judetul Constanta.
Compania Nationala „Administratia Canalelor Navigabile” Constanta (ACN) s-a infiintat conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 519/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, si functioneaza ca societate pe actiuni sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Actiunile ACN sunt detinute in proportie de 80% de catre statul roman si in proportie de 20% de catre Fondul Proprietatea.
