La Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (CNAB) nu s-a realizat nicio investitie in infrastructura aeroportuara, in perioada 2014-2019. Lipsa investitiilor in infrastructura aeroportuara din Romania in perioada respectiva, in conditiile cresterii semnificative a traficului aerian, a impus restrictii de operare, afectand performanta aeroportuara si scazand gradul de satisfactie a pasagerilor. In cazul CNAB, amanarea programelor investitionale s-a suprapus cresterii nejustificate a numarului de angajati si dublarii cheltuielilor de personal in 2019 fata de 2014. Informatiile apar intr-un raport de audit al performantei realizat de Curtea de Conturi a Romaniei.
Potrivit auditorilor, majoritatea investitiilor planificate prin strategiile, programele si proiectele nationale nu au fost realizate nici la aeroporturile regionale.
”Instabilitatea de la nivelul managementului, dar si lipsa de implicare si asumare a factorilor decizionali din cadrul CNAB, au dus la zero investitii in infrastructura aeroportuara, desi prin bugetele de venituri si cheltuieli ale companiei au fost alocate sume importante pentru modernizarea acesteia”, se arata in sinteza Raportului de audit ”Performanta activitatii aeroportuare in perioada 2014-2019”, aferenta misiunii realizate, in intervalul martie 2020 – octombrie 2021, de Curtea de Conturi.
Cresterea exponentiala a traficului de pasageri, dar si contrangerile de arhitectura ale Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti (AIHCB) – Otopeni, au dus la aglomerari in zonele de terminal ale aeroportului pe anumite intervale de varf de trafic, precum si la cresterea timpilor de asteptare pentru efectuarea formalitatilor de control, reflectand astfel discrepanta intre capacitatea aeroportuara de procesare a pasagerilor si cererea de trafic.
Totodata, veniturile operationale – insemnand venituri aeronautice (tarife de imbarcare, de securitate, de aterizare/decolare, balizaj, stationare etc.) si venituri non-aeronautice (handling, chirii, parcare, protocol, publicitate etc.) – au crescut cu peste 60% in anul 2019 fata de anul 2014. Acestea au reprezentat peste 95% din veniturile totale ale CNAB, fiind principala sursa de venit a companiei.
Dupa valoarea in structura a veniturilor aeronautice, pasagerii sunt principalii clienti ai CNAB, prin tarifele de imbarcare care au generat venituri cu 46% mai mari in 2019 fata de 2014.
Pe de alta parte, lipsa de implicare si numeroasele schimbari in structura manageriala a CNAB au dus la dezvoltarea insuficienta a transportului aerian cargo la AIHCB, cu consecinte negative asupra performantei financiare a acestuia.
In acelasi timp, activitatea CNAB a fost influentata de rezultatele negative inregistrate de Aeroportul International Bucuresti Baneasa – Aurel Vlaicu (AIBBAV), generate de subutilizarea infrastructurii aeroportuare. Astfel, veniturile totale din activitatea desfasurata la AIBBAV nu au acoperit nivelul cheltuielilor, in perioada 2014-2019 aeroportul inregistrand doar rezultate negative. Decalajul semnificativ dintre venituri si cheltuieli a fost generat atat de limitarea traficului de pasageri pe aeroport, cat si de cresterea cheltuielilor operationale, in principal a cheltuielilor cu personalul.
Auditorii publici externi au transmis CNAB o serie de recomandari pentru imbunatatirea performantei.
Astfel, Curtea de Conturi indeamna managementul companiei, printre altele, sa analizeze cauzele care au dus la neimplementarea in cadrul Aeroportului Otopeni a obiectivelor strategice de modernizare si dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, pentru eliminarea blocajelor (constrangerilor) de capacitate si cresterea calitatii serviciilor pentru pasageri. De asemenea, Curtea recomanda analizarea cauzelor care au determinat obtinerea rezultatelor negative din activitate, precum si pierderile inregistrate din contractele de asociere in participatiune pentru spatiile comerciale din AIHCB.
Avand in vedere ca, incepand cu anul 2012, Aeroportul Baneasa a fost exploatat la cel mai scazut nivel istoric – dupa ce acesta a fost repus in functiune exclusiv pentru traficul de aviatie generala si de business, iar cursele de linie (traficul comercial) au fost operate doar de pe Aeroportul Otopeni – auditorii recomanda CNAB sa adopte o planificare strategica pentru dezvoltarea AIBBAV, care sa permita utilizarea eficienta a capacitatii infrastructurii aeroportuare si desfasurarea tuturor categoriilor de operatiuni aeriene.
La nivel national, Aeroportul Otopeni a detinut o cota de piata de aproximativ 80% din totalul traficului aerian de marfuri procesate in Romania in perioada 2014-2019. In ceea ce priveste desfasurarea operatiunilor de procesare cargo-posta, in perioada auditata acestea s-au realizat exclusiv prin intermediul terminalelor cargo aflate in cadrul AIHCB.
Inca din anul 2013, unul dintre obiectivele generale ale CNAB a fost dezvoltarea transportului aerian cargo prin implicarea in parteneriate strategice cu companii specializate in domeniu (integrator cargo), care sa puna la dispozitia transportatorilor aerieni intreaga gama de servicii necesare dezvoltarii acestei activitati. Cu toate acestea, pana la data auditului, conducerea CNAB nu s-a implicat suficient in atragerea unor astfel de companii in vederea stimularii traficului aerian si a cresterii veniturilor operationale, activitatea cargo pe Aeroportul Otopeni desfasurandu-se prin intermediul companiilor care furnizeaza servicii de handling la sol, mai arata auditul.
Exploatarea excesiva in cadrul AIHCB a unor sisteme de control de securitate a bagajelor de cala depasite moral si fizic a avut consecinte negative asupra activitatii aeroportuare, transpuse in indisponibilizarea sistemelor pe perioade mari de timp, afectarea traficului de bagaje, precum si intarzieri in cursele operate de companiile aeriene.
In privinta companiei TAROM, auditul arata ca aceasta genera, in 2019, 17% din totalul veniturilor aeronautice pentru CNAB, desi situatia financiara a companiei s-a deteriorat constant in perioada auditata, mai ales ca urmare a ritmului ridicat de crestere a cheltuielilor in raport cu veniturile.
In perioada 2014-2019, in cazul a opt dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura disponibila la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizata sub capacitate. Exceptie au facut aeroporturile din Craiova, Iasi si Cluj Napoca. La Craiova, au existat situatii in care capacitatea de procesare a pasagerilor a fost depasita, infrastructura devenind subdimensionata, in principal la orele de varf. La Iasi, infrastructura aeroportuara a fost utilizata la capacitate maxima, iar la Cluj infrastructura aeroportuara a fost subdimensionata, raportat la evolutia traficului aerian inregistrat pe aeroport.
In cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iasi, Cluj) patrimoniul a fost administrat si exploatat in mod performant, beneficiile implementarii investitiilor creand premisele cresterii eficientei utilizarii aeroporturilor si a atractivitatii acestora pentru beneficiari. Din punct de vedere financiar, in perioada 2014-2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut sa-si sustina activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocarile financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iasi si Cluj au inregistrat profit. De asemenea, incepand cu anul 2019, aeroportul din Suceava a inregistrat profit, devenind independent din punct de vedere financiar.
In ceea ce priveste activitatea cargo, majoritatea aeroporturilor regionale nu dispun de terminale si de facilitati de procesare cargo, nefiind inregistrate miscari de aeronave care sa deserveasca activitatea de transport marfa si posta. Desi Aeroportul Kogalniceanu dispune de un terminal cargo, managementul acestuia nu a reusit atragerea de operatori aerieni care sa desfasoare activitati in domeniul transportului aerian de marfa, indicatorii fizici aferenti cantitatii de marfa transportate fiind aproape inexistenti.
Sinteza misiunii de audit al performantei este publica pe www.curteadeconturi.ro si contine constatarile auditului efectuat la Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti si un rezumat al constatarilor formulate de Camerele de Conturi Judetene in misiunile derulate la aeroporturile regionale.
