Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere a organizat o sedinta de lucru pe tema proiectelor de autostrazi care sunt implementate in judetul Brasov. Este vorba despre „Autostrada Bucuresti – Brasov, tronson Ploiesti – Brasov” si „Autostrada Brasov – Fagaras”, obiective investitionale aflate in stadiul completarii sau revizuirii Studiului de Fezabilitate si al elaborarii Proiectului Tehnic. Sedinta a fost prezidata de Adrian-Ioan Vestea, presedintele Consiliului Judetean Brasov.
In cadrul sedintei, oficialii CNAIR au prezentat stadiul elaborarii documentatiilor de proiectare, avand in vedere ca pentru ambele autostrazi a fost finalizata Analiza Multicriteriala de Traseu Etapa I.
In cazul tronsonului Ploiesti – Brasov din autostrada A3 proiectantii au analizat cinci posibile variante de traseu, iar in ceea ce priveste autostrada Brasov – Fagaras au fost studiate patru posibile rute, urmand ca in ambele cazuri sa fie desemnat cel mai fezabil traseu, acela care raspunde tuturor necesitatilor identificate in urma studiilor de proiectare.
Cele doua autostrazi vor avea un punct de jonctiune in zona de nord a municipiului Codlea, acolo urmand sa fie construit un nod rutier important, care sa asigure si legatura cu autostrada A13 Brasov – Bacau.
De altel, Adrian Vestea, presedintele Consiliului Judetean Brasov, declara in vara anului trecut ca proiectul Autostrazii Ploiesti-Brasov are in fata un nou inceput si spera sa aiba cat mai repede sansa de a da ordin de incepere a lucrarilor, dupa 17 ani in care s-au eliberat avize si, certificate de urbanism, dar proiectul a intampinat blocaje institutionale.
”Ar fi foarte important sa gasim o solutie, in asa fel incat documentatia pentru alinierea contractului de lucrari sa fie facuta cat mai bine si sa nu mai avem niciun fel de blocaje. Rugamintea mea este de coordona pe tot teritoriul judetului Brasov, in asa fel incat birourile de urbanism si amenajarea teritoriului in asa fel incat sa avem un traseu cat se poate de bun. De asemenea, voi face in continuare lobby la Compania Nationala de Investitii sa reusim sa finalizam drumul de pe Valea Doftanei, chiar daca vom avea organizare de santier pe DN 1. Cred ca ne dam seama cu totii ce se va intampla pe perioada in care aceste lucrari urmeaza sa fie puse in opera. Si atunci cei care doresc sa ajunga in Brasov nu au neaparat nevoie de a se opri pe Valea Prahovei si de a avea o varianta alternativa. Avem studiul de fezabilitate gata, se lucreaza la obtinerea avizelor”, spunea Adrian Vestea vara trecuta.
Pe langa Adrian Udeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul CNAIR, la sedinta au fost prezenti senatorul Mihail Vestea, Adrian Ibanescu – arhitectul-sef al Judetului Brasov, Liliana Horga – directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Brasov, specialisti ai firmelor de proiectare care se ocupa de documentatiile celor doua obiective, primari si reprezentanti ai localitatilor Predeal, Rasnov, Cristian, Ghimbav, Codlea – al caror teritoriu administrativ este strabatut de segmentul Ploiesti – Brasov din Autostrada A3, precum si ai unitatilor administrativ-teritoriale Dumbravita, Șinca, Sercaia si Mandra – pe unde va trece Autostrada Brasov – Fagaras, alaturi de reprezentanti ai institutiilor teritoriale implicate in procesul de aprobare si avizare a acestor proiecte.
Pe 11 martie 2021, in prezenta ministrului Catalin Drula, reprezentantii CNAIR au inmanat Ordinul de Incepere pentru serviciile necesare completarii/revizuirii Studiului de Fezabilitate, elaborarii Proiectului Tehnic, pentru Autostrada Bucuresti – Brasov, tronson Ploiesti – Brasov. Demersul se inscrie in seria procedurilor initiate in urma semnarii in data de 12 februarie 2021, de catre CNAIR cu CONSITRANS S.R.L. a contractului pentru „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru Autostrada Bucuresti – Brasov, tronson Ploiesti – Brasov”.
Studiul de Fezabilitate are in vedere o analiza multicriteriala a variantelor de traseu, un studiu de trafic pentru o perioada de perspectiva de 30 de ani si investigatii de teren (geotehnice, hidrologice, topografice, arheologice etc).
Contractul va cuprinde si o evaluare a impactului asupra mediului, o analiza cost-beneficiu si realizarea unui model financiar al proiectului.
