METROUL FARA MECANIC – PNRR si POIM sunt salvarea metroului revolutionar din Cluj-Napoca. Investitia se ridica la 10 miliarde lei

Magistrala I de metrou din judetul Cluj va costa 10.112.816.000 lei (peste 2 miliarde de euro), din care partea de constructii-montaj se ridica la 6.581.365.000 lei.

Lungimea traseului de metrou va fi de 21,03 km. Acesta va avea 19 statii de metrou.

Durata de executie a obiectivului de investitii este de 128 de luni.

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a pus in dezbatere proiectul de Hotarare pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii „Tren metropolitan Gilau – Floresti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bontida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou si tren metropolitan, inclusiv legatura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou”, judetul Cluj.

Finantarea investitiei se realizeaza din Fonduri Europene Nerambursabile prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020, Fonduri Europene Nerambursabile si Rambursabile prin Planul National de Relansare si Rezilienta (PNRR), Fonduri Europene Nerambursabile prin Programul Operational Transporturi (POT) 2021-2027, Alocatii de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Alocatii de la bugetul local prin UAT Municipiul Cluj-Napoca si UAT Comuna Floresti si alte surse legal constituite identificate pe parcurs, arata Nota de fundamentare consultata de „Lumea Infrastructurii„.

Se va asigura un mijloc de transport public eficient in a prelua cererea de transport. Realizarea proiectului va conduce Romania in directia reducerii traficului rutier intr-o zona cu trafic intens, contribuind astfel la obiectivele Cartii Albe in transportul urban, ca pana in 2030, sa aiba loc o reducere cu 50% a automobilelor cu combustibil conventional si eliminarea lor treptata in orase pana in 2050. Prin asigurarea transferului traficului de suprafata in subteran, proiectul aduce Romania mai aproape de obiectivul „zero decese” in transportul rutier pana in 2050„, se mentioneaza in proiect.

Trenurile nu vor avea insa mecanic.

Interstatiile de metrou sunt proiectate ca tuneluri circulare gemene, executate cu masini de forat tuneluri, cu mentinerea presiuni in front, tip TBM EPB. Flota de material rulant este constituita din trenuri cu 3 (trei) vagoane, in lungime de 51 m, cu latimea de 2,65 m, capacitate nominala/maxima 380/540 locuri. Sistemul de siguranta si automatizare a traficului si trenurile de metrou sunt prevazute cu tehnologie „fara mecanic” (driverless) ce corespunde gradului de automatizare GoA4 conform standard IEC 62290-1, GoA4 presupunand operarea nesupravegheata a trenului (UTO), ceea ce inseamna ca personalul nu este necesar la bord„, mai arata documentul.

Prin proiectul de hotarare a Guvernului, se propune:

– constructia unei linii de metrou usor, cu 19 statii subterane in tehnologie „rail” sina de cale ferata, cu o capacitate transport nominala/maxima la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / ora si sens (40 trenuri / ora si sens) si un depou suprateran.

Amplasamentul este in Judetul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca si Comuna Floresti. Traseul liniei de metrou usor (metro light MTR-L) este urmatorul:

­ Sectiunea Vest: Strada Sesul de Sus – Strada Teilor – Liziera padurii (intre Str. Eroilor si Str. Sub cetate) – Str. Abatorului – Cazarma Floresti – viitorul Spital Regional de Urgenta – Str. Razoare, cu statiile: Tara Motilor, Teilor, Copiilor, Sanatatii, Prieteniei;

­ Sectiunea Centru: Drumul Sfantul Ioan – Str. Primaverii – Calea Manastur – Calea Motilor – Str. Memorandumului – Piata Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piata Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piata Marasti cu urmatoarele statii: Natura Verde, Manastur, Sfanta Maria, Florilor, Sportului, Piata Unirii, Piata Avram Iancu, Armonia, Piata Marasti;

­ Sectiunea Est:

­ Ramura Muncii: Piata Marasti – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiusului – Bulevardul Muncii, cu statiile Transilvania, Viitorului, Muncii;

­ Ramura Sopor: Piata Marasti – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu statiile Cosmos, Europa Unita si cu Depoul Sopor.

De asemenea obiectivele proiectului sunt in deplina concordanta cu obiectivele de dezvoltare durabila a zonei metropolitane Cluj.

In prezent, zona metropolitana Cluj are alternative limitate la transportul cu autoturismul personal, reprezentand servicii de transport in comun insuficiente si/sau deficiente ale infrastructurii relevante pentru alte mijloace (biciclete, metrou etc.).

Avand in vedere perspectivele, pe termen mediu si lung, de dezvoltare, s-a ajuns la necesitatea realizarii unui sistem de transport modern, de capacitate mare care sa asigure legatura intre localitatile din zona metropolitana iar pe raza municipiului Cluj-Napoca sa fie interconectat cu reteaua de transport existenta si propusa„, arata proiectul.

Obiectivele principale ale proiectului sunt urmatoarele:

1. Imbunatatirea atractivitatii sistemului de transport public durabil metropolitan in vederea accesarii rapide a oportunitatilor socio-economice din zona de studiu aflata pe axa est-vest a municipiului. Indicatorul de performanta este reprezentat de durata mai mica a calatoriilor (inainte/dupa) de la anumite puncte de origine din interiorul zonei de studiu si identificarea centrelor cheie de ocupare a fortei de munca.

2. Sprijinirea aspiratiilor de crestere economica si a cresterii ocuparii fortei de munca prin asigurarea unei capacitati de transport imbunatatite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane. Indicatorul de performanta este reprezentat cresterea capacitatii de transport in orele de varf (inainte/dupa) pe coridorul est-vest dea-lungul zonei de studiu.

3. Reducerea impactului activitatilor de transport (poluarea aerului si zgomotul) asupra mediului in cadrul zonei de studiu prin asigurarea unei axe de transport durabil, care sa contribuie la re-distributia modala de la transportul cu autoturismul personal. Indicatorii de performanta pentru acest obiectiv sunt modificarea repartitiei modale de la autoturisme la transportul public in interiorul zonei de studiu si reducerea prestatiei rutiere (vehicule – km) realizata pe reteaua rutiera a orasului.

In ceea ce priveste impactul asupra mediului, investitia are ca obiective: Reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin reducerea consumului de combustibili fosili la transportul auto de suprafata, public si privat; Reducerea consumului de energie electrica prin reorganizarea transportului public de suprafata cu troleibuzele; Reducerea substantiala a nivelelor de zgomot stradal prin scaderea numarului de vehicule de transport public si privat; Descongestionarea traficului in Municipiul Cluj-Napoca si Comuna Floresti de-a lungul axei principale de circulatie Vest-Est.

Municipiul Cluj-Napoca este un pol de crestere, fiind primul oras ca marime din Romania, dupa capitala Bucuresti si cu cea mai dinamica crestere a populatiei, conform ultimului recensamant al Institutului National de Statistica.

Localitatile limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Floresti, Apahida, Baciu, au cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuata, situatie care a condus la cresterea valorilor de trafic intre acestea si polul de interes Cluj-Napoca. Din punct de vedere al populatiei stabile, aceasta este intr-un trend crescator continuu accentuat pentru Cluj-Napoca si exploziv pentru Floresti.

Reteaua stradala existenta a municipiului Cluj-Napoca si, implicit reteaua de transport, nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economica, fapt care a condus in ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principala de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar si pe caile de acces spre/dinspre municipiu din localitatile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.

Articolul precedentTRANSPORTUL CU TRAMVAIUL DIN TIMISOARA IA FATA CAPITALEI – Un sfert din statiile de tramvai din Timisoara intra intr-un amplu proces de modernizare
Articolul următorAUTOSTRADA TARGU MURES-TARGU NEAMT BATE PASUL PE LOC – Ingenieria Especializada Obra Civil E Industrial a trimis documentatia incompleta la CNAIR

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.