Odata formata Coalitia de guvernare prin desemnarea generalului Nicolae Ciuca de catre presedintele Klaus Iohannisin functia de premier al Romaniei, cele trei partide care alcatuiesc coalitia, respectiv PNL, PSD si UDMR au pus pe hartie si Programul de guvernare pe care l-au gandit pentru anii 2021-2024. Conform programului pe care Lumea Infrastructurii il prezinta integral, sunt prevazute reforme pe fiecare palier, fiind analizate si expuse prioritatile pe care fiecare minister al noului Guvern le are pentru urmatorii trei ani.
Lumea Infrastructurii a parcurs programul de guvernare al PNL, PSD si UDMR pentru urmatorii ani, in ceea ce priveste Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, acesta relevand ca se doreste ca nicio regiune sa nu ramana in urma „din punctul de vedere al dezvoltarii infrastructurii de transport, stimuland astfel dezvoltarea echilibrata si coeziva a Romaniei”. Referirea dezvoltarea unitara a regiunilor Romaniei din punct de vedere al infrastructurii are cel mai probabil legatura cu criticile lansate de-a lungul timpului fata de guvernantii care au inteles sa aloce resurse si interes crescut doar pentru dezvoltarea regiunii de Vest a tarii.
In Program se arata astfel ca se doreste ca in termen de 10 ani sa fie finalizate toate marile proiecte de infrastructura, sens in care PNRR vine in ajutor, PNL, PSD si UDMR stabilind in acelasi timp si obiectivele Romaniei pentru anii 2021-2024.
Se urmareste astfel continuarea proiectelor aflate in executie si finalizarea acestora, fiind enuntate proiecte precum A3, Autostrada Transilvania; A1, Autostrada Sibiu–Pitesti; A0, Autostrada de centura a municipiului Bucuresti, inclusiv pregatirea implementarii drumurilor radiale; A10, Autostrada Sebes-Turda – lotul 2; DX12, Drum expres Craiova–Pitesti; Drum expres Braila–Galati; Podul suspendat peste Dunare de la Braila, inclusiv drum de legatura; Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)
precum si dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei precum Autostrada A8, Targu Mures – Targu Neamt-Iasi-Ungheni; Autostrada A7, Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Suceava-Siret; Autostrada A13, Brasov – Bacau; Autostrada A13, Sibiu – Brasov, in continuarea sectiunii Brasov-Bacau; Autostrada A9, Timisoara-Moravita; Autostrada A3 Targu Mures – Brasov; Drum expres Craiova – Pitesti (loturile 3 si 4); Drumurile expres din zona Dobrogei, a caror rentabilitate economica impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legatura Braila – A7 – ramurile Buzau si Focsani, Braila – Tulcea, Constanta – Tulcea, Tisita – Albita), din care se va finaliza Drum de legatura Braila – A7 – ramurile Buzau si Focsani.
Din punct de vedere al proiectelor feroviare, noua Coalitie isi propune finalizarea lucrarilor aflate in executie si efectuarea receptiilor la terminarea lucrarilor pentru urmatoarele proiecte:
-Reabilitarea liniei de cale ferata Simeria-Sighisoara, inclusiv ERTMS nivel 2;
-Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera-Curtici-Simeria;
-Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov-Sighisoara;
-Reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti-Giurgiu faza I;
-Poduri si podete – etapa I SRCF Cluj, Bucuresti, Timisoara si Craiova.
Se doreste totodata finalizarea studiilor de fezabilitate aflate in derulare, identificarea si asigurarea surselor de finantarea pentru demararea de noi lucrari pe reteaua TEN-T Centrala si Globala pe sectiunile:
-Craiova-Calafat.
-Craiova-Caransebes.
-Bucuresti Nord-Giurgiu Nord-Frontiera faza II.
-Apahida-Suceava.
-Pascani-Darmanesti-Vicsani-Frontiera.
-Predeal-Brasov.
-Portul Constanta.
-statiile Fetesti si Ciulnita.
-modernizarea statiilor de cale ferata din Romania.
-modernizare trecerilor la nivel cu cale ferata, poduri, podete si tuneluri
Un alt obiectiv in domeniul feroviar asumat de Guvernarea PNL, PSD, UDMR se refera la lansarea de noi proiecte de modernizare pe sectiuni aflate pe reteaua TEN-T Centrala si Globala:
-Timisoara-Arad-Caransebes.
-Cluj-Episcopia Bihor.
-Coslariu-Cluj Napoca.
-Bucuresti-Craiova.
-Radulesti-Giurgiu.
-Constanta – Mangalia.
-Ploiesti Vest-Focsani-Roman-Iasi-Frontiera.
„Romania are nevoie de un salt de dezvoltare in infrastructura de transport in urmatorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructura rutiera trebuie sa fie una din prioritatile strategice ale Romaniei in urmatorii 10 ani, astfel incat anii 2021-2030 sa devina o decada transformationala pentru Romania. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor si un plan coerent executat strategic pe termen lung, precum si de reforme administrative conform asumarilor din cadrul PNRR.
Abordarea Guvernului PNL-PSD-UDMR va fi una integrata a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetateanului de a avea acces la o infrastructura moderna, sigura si durabila care sa tina pasul cu dinamica regionala, astfel incat sa fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate in ultimii ani intre regiunile istorice.
Obiectivele Romaniei pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructura de transport vizeaza:
o accelerarea investitiilor publice,
o asigurarea resurselor financiare si umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investitii,
o asumarea unor decizii strategice care sa declanseze reforme structurale si sa asigure o capacitate administrativa sporita,
o prioritizarea investitiilor in domeniul transporturilor astfel incat sa reflecte nevoile de conectivitate si de mobilitate, de reducere a aglomerarilor si de asigurare a fluentei circulatiei.
Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficientei institutionale, a simplificarii administrative si vor fi sincronizate cu realitatile din teren si, in acord, cu directiile de actiune agreate la nivelul UE.
Investitiile in infrastructura de transport reprezinta, in viziunea Guvernului PNL- PSD-UDMR, o prioritate nationala, motiv pentru care vor fi sustinute prin politici structurale ce vor garanta eficienta lor.
Astfel, promovarea unei politici de transport orientata spre investitii masive va fi dublata de masuri de crestere a capacitatii administrative:
– Reorganizarea aparatului central, revizuirea structurilor sale (autoritati din subordinea si sub autoritatea ministerului), simplificarea si eficientizarea procedurilor birocratice (avizare, licentiere, control) in contextul asumarii responsabilitatii pentru fiecare etapa procedurala, precum si a suprapunerilor de atributii, reanalizarea eficientei activitatii unora dintre acestea (ARF – Autoritatea pentru Reforma Feroviara).
– Aplicarea principiilor de guvernanta corporativa la toate societatile cu capital de stat, asumarea responsabilitatii deciziilor luate, precum si a mandatelor acordate reprezentantilor statului in aceste societati.
Ne propunem aprobarea si implementarea Planului investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030 ce cuprinde viziunea strategica pentru acest deceniu si va sta la baza constructiei infrastructurii romanesti. in fapt, acest plan reprezinta actualizarea strategiei de implementare a M.P.G.T. si va sta la baza accesarii fondurilor europene in viitorul exercitiu financiar european.
Planul investitional prezinta o viziune integrata asupra intregii infrastructuri de transport din Romania acoperind nevoile de dezvoltare pentru toate modurile de transport – rutier, feroviar, metrou, aerian, naval si intermodal precum si masurile de capacitate administrativa necesare pentru realizarea acestor proiecte, in corelare cu reformele asumate prin Programul National de Redresare si Rezilienta.
Implementarea accelerata si eficienta a proiectelor de infrastructura cuprinse in Planul investitional depinde de un set de masuri a caror aplicabilitate va fi atent monitorizata la nivelul fiecarei companii care deruleaza proiecte majore de investitii. Astfel, se va actiona pe urmatoarele directii:
1. Cresterea calitatii studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice;
2. Eficientizarea relatiei cu institutiile si entitatile avizatoare;
3. Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice;
4. Accelerarea procedurilor administrative pentru demararea cat mai rapida a proiectelor.
5. Introducerea unui sistem de solutionare rapida a contestatiilor;
6. Cresterea performantei beneficiarilor si a cooperarii intre autoritatile locale si nationale;
7. O monitorizare eficace a implementarii proiectelor.
Urmatorii 3 ani vor fi decisivi pentru evolutia domeniului transporturilor, in care Guvernul se va concentra pe cateva directii de actiune care sa ne garanteze indeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructura de transport:
Accelerarea implementarii proiectelor aflate in executie printr-un management responsabil si pro-activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii si o colaborare inter-institutionala eficienta, atat pe verticala cat si pe orizontala astfel incat sa fie identificate rapid solutiile in vederea eliminarii eventualelor blocaje aparute pe parcursul derularii acestor proiecte;
Monitorizarea atenta a proiectelor aflate in derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeana, astfel incat perspectiva lor de finalizare sa se incadreze intr-un orizont optim de timp;
Demararea de noi proiecte de investitii in infrastructura de transport prin promovarea unor documentatii mature si bine fundamentate, care sa aiba la baza eficienta economico-sociala a acestor proiecte;
Realizarea conectivitatii intre regiunile istorice prin intensificarea procesului de inchidere a coridorului IV rutier si feroviar pan-european si a implementarii proiectelor de infrastructura mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan-european, precum si pe axa Est-Vest;
Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor si a procesului de selectie a managerilor profesionisti in baza unei analize transparente si solide;
Atragerea specialistilor romani care lucreaza in strainatate („repatrierea”) in implementarea unor proiecte majore;
Parteneriate cu institutii publice care gestioneaza infrastructura in alte state membre UE pentru asistenta tehnica
Adoptarea unei noi strategii de finantare a proiectelor de infrastructura care sa asigure implementarea proiectelor in mod sustenabil si eficient. Vor fi sustinute investitiile majore in infrastructura avand ca principala sursa de finantare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizarii Romaniei. Uniunea Europeana incurajeaza statele in accesarea, pe langa fondurile europene, si a altor instrumente de finantare pentru a maximiza impactul acestora si pentru a permite dezvoltarea unui numar mai mare de proiecte.
Astfel, se va actiona pe 3 directii pentru a obtine un mix care sa asigure necesarul de finantare:
o alocarea, in medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pana in 2030;
o utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M. , C.E.F. , P.O.T. , P.N.R.R. );
o antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau imprumuturi I.F.I.
Consolidarea parteneriatului dintre C.N.AI.R. si autoritatile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructura de interes local si regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legatura la drumurile nationale, autostrazilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca solutii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum si intre C.F.R. S.A. si autoritatile administratiei publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, in scopul introducerii trenurilor intra-regionale, metropolitane si urbane.
Intensificarea ritmului de derulare a investitiilor prin identificarea de modalitati de finantare si cooperare complexe, pe baza de parteneriate: C.N.A.I.R. , autoritati locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara, sector privat intern si international capabil sa atraga fonduri din surse cat mai diverse (fonduri externe nerambursabile, granturi, imprumuturi, participare la capital, atragerea societatilor de administrare de fonduri de investitii etc.)
Intensificarea colaborarii in cadrul Parteneriatului Initiativei celor Trei Mari, in vederea dezvoltarii unor proiecte de infrastructura de transport de importanta strategica regionala, care vor contribui la dezvoltarea economica si la coeziunea europeana.
Utilizarea duala a infrastructurii de transport: constructia sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie sa asigure permanent, procesul de transport, atat pentru pasageri si marfuri, cat si pentru mobilitatea militara si transportul echipamentelor aferente acesteia.
In domeniul fondurilor europene, este prioritara inchiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregatirea si implementarea viitorului exercitiu financiar P.O.T. 2021-2027 si implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta.
In contextul politicii europene in domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei retele europene integrate orientata spre dezvoltarea unei retele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) si a unei retele globale ce va sustine reteaua centrala, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), Romania va trebui sa continue investitiile in infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnationale care traverseaza Romania, si anume: Coridorul Rin-Dunare si Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritatile nationale specifice.
In ceea ce priveste directiile generale de actiune, acestea privesc finalizarea pregatirii strategice in ceea ce priveste prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport si corelarea acestora cu sursele de finantare. Astfel, in perioada 2021-2024 ne raportam la inchiderea P.O.I.M. 2014-2020 (n+3),
lansarea P.O.T. 2021-2027, implementarea P.N.R.R., precum si corelarea acestor surse de finantare cu cresterea investitiilor finantate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investitional, ce prevede alocarea in medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport in urmatorii 10 ani.
Obiectivele prevazute a se finanta utilizand Mecanismul de redresare si rezilienta sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare sau de metrou, mature din punct de vedere al pregatirii documentatiilor tehnico-economice, cu impact redus asupra mediului si cu beneficii in ce priveste digitalizarea si solutiile inovative din transporturi. De asemenea in cadrul P.N.R.R. sunt prevazute o serie de reforme privind capacitatea administrativa si operationala la nivelul tuturor institutiilor implicate in implementarea proiectelor de infrastructura de transport.
La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:
Finalizarea sectiunilor in implementare din coridoarele principale;
Lansarea contractelor de proiectare si executie lucrari pentru toate sectiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;
Introducerea la finantare a trenurilor metropolitane (de exemplu, Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara), respectiv a trenurilor de lucru;
Extinderea retelei nationale de metrou la nivelul municipiului Bucuresti si dezvoltarea unei retele de metrou la Cluj-Napoca.
De asemenea, un rol cheie il vor avea masurile privind capacitatea administrativa, ce includ:
asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu si lung;
elaborarea unei Carti albastre (Blue book) pe modelul utilizat in alte state membre care sa completeze legislatia privind elaborarea documentatiilor tehnico-economice, dar sa reprezinte in acelasi timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregatirea proiectelor si sa asigure corelarea intre acestea, fara a se ignora niciuna dintre etapele de pregatire;
modificari legislative care sa conduca la responsabilizarea factorilor implicati in avizarea proiectelor de infrastructura de transport de interes national in ceea ce priveste: fondul forestier, terenurile agricole, descarcarile arheologice, relocarile de utilitati electrice, gaze naturale, telefonie, etc. Studiile de mediu si arii protejate, autorizarile locale si de dezvoltare urbanistica etc.;
constituirea in cadrul principalilor beneficiari de infrastructura de transport a unor divizii de ingineri proiectanti in masura atat de analiza critica a documentatiilor de pregatire realizate prin asistenta externa, dar si sa corecteze acolo unde este necesar documentatiile tehnice;
identificarea printr-un proces amplu de consultare, atat a ofertantilor, cat si a autoritatilor contractante, a principalelor deficiente in cadrul legislativ actual in domeniul achizitiilor publice;
implementarea cu prioritate a reformelor asumate prin P.N.R.R., in special cele legate de capacitatea administrativa a C.N.A.I.R., C.F.R. , Metrorex si operationalizarea C.N.I.R”.
Conform Programului de guvernare vor fi elaborare mai multe strategii care vizeaza atat siguranta circulatiei cat si modul de implementare a transportului intermodal:
„La nivel strategic, vor fi elaborate:
– Strategia de gestionare a sigurantei circulatiei pe toate modurile de tranport, indeosebi pe cel rutier si feroviar, tinand cont de faptul ca acestea doua afecteaza in cel mai inalt grad siguranta cetatenilor (participanti la trafic si pasageri)
– Strategia de implementare a transportului intermodal atat pentru pasageri, cat si pentru marfuri, in contextul tintelor de atins stabilite in Pactul climatic pana in 2030, respectiv 2055. Strategia va avea ca fundament o analiza cu accent pe punctele tari ale Romaniei, astfel incat prin proiecte relevante si realizabile sa puna in valoare avantajele situarii geografice si ale infrastructurii deja existente (reteaua de cale ferata, porturile fluviale si maritim, aeroporturile). De asemenea, la proiectarea retelelor de cai de transport se vor avea in vedere urmatoarele conditii:
• accesarea unei cai rutiere de mare viteza (drumuri expres sau autostrazi) in maximum o ora din orice punct de plecare al tarii
• orice punct de destinatie sa poata fi atins in maximum 2 ore de la un aeroport
• dezvoltarea punctelor de transport multimodale astfel incat traficul de calatori si transportul marfii sa se deruleze cu minimul de timpi de asteptare posibil”
Obiectivele PNL, PSD si UDMR in transporturi si infrastructura
A. TRANSPORTUL RUTIER
Infrastructura rutiera este elementul central intr-un sistem de transport rutier, iar in Romania dezvoltarea retelei rutiere, fie ca este vorba despre autostrazi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri nationale, aceasta trebuie sa se sprijine pe cateva principii care se refera la asigurarea conectivitatii si a mobilitatii cetatenilor si a marfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp si in conditii de siguranta.
Astfel, in Planul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutiera care vizeaza rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de intarziere in trafic, media zilnica anuala ridicata (MZA), accesibilitatea redusa nationala si internationala si rata mare de accidente rutiere.
Pentru solutionarea acestor probleme si o retea rutiera de transport moderna, eficienta si sigura, investitiile in infrastructura rutiera de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutiera, care asigura conexiunea atat a provinciile istorice, cat si a regiunilor de dezvoltare ale Romaniei si se extind natural spre retelele rutiere din tarile vecine.
Prioritatile Ministerului Transporturilor si Infrastructurii se vor incadra in coordonatele onorarii dezideratelor ce tin de protectia vietii umane, concomitent cu asigurarea unui mediu concurential favorabil dezvoltarii sustenabile a serviciilor de transport si cresterea continua a calitatii serviciilor de transport, precum si a celor conexe diferitelor moduri de transport.
Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axeaza pe urmatoarele coordonate:
I.1. Cresterea calitatii infrastructurii rutiere de transport, de interes national, printr-un amplu program de intretinere curenta si periodica, implementat in perioada 2021-2024;
I.2. Imbunatatirea sigurantei rutiere, in concordanta cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investitii nationale sau finantate in baza unor parteneriate cu institutii financiare internationale;
I.3. Dezvoltarea, modernizarea si digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investitii cu impact asupra cresterii gradului de absorbtie a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operational de Transport 2021-2027 si Programul National de Reforma si Rezilienta prin realizarea proiectelor de autostrazi si drumuri expres incluse in respectivele programe.
I.4. Stabilirea ca obiectiv ca pana in anul 2030 majoritatea municipiilor sa dispuna de variante alternative de deviere a transportului greu de marfa care in prezent tranziteaza centrul localitatilor provocand numeroase daune (aglomereaza traficul urban, contribuie la inrautatirea calitatii aerului, afecteaza localitatile cu profil turistic).
I.5. Crearea cadrului legislativ in vederea realizarii unui Registru National al Utilajelor de Constructii astfel incat toate utilajele constructorilor sau tertilor sa fie inregistrate iar in momentul semnarii la o licitatie sa fie blocate in registru, fara a mai avea posibilitatea de a participa la alte lucrari decat la cele pentru care au fost inregistrate.
I.6. Crearea cadrului legal pentru constituirea unei platforme in cadrul site-ului Ministerului Transporturilor (MT) cat si in al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), in vederea monitorizarii active a santierelor.
I.7.Verificarea modului in care au fost asigurate stocurile de materiale necesare deszapezirii drumurilor nationale (antiderapant, clorura) la nivelul Directiilor Regionale de Drumuri si Poduri, precum si a contractelor aferente prestarii serviciilor de deszapezire.
I.8. Identificarea si crearea cadrului si a conditiilor organizatorice, procedurale si institutionale preliminare indispensabile constituirii garantiilor necesare reusitei ameliorarii sigurantei rutiere, raportata la tinta intermediara asumata la nivelul UE, a ceea ce inseamna dezideratul reducerii numarul de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % in perioada 2021-2030. in acest sens, se vor initia/implementa urmatoarele 4 proiecte:
promovarea/adoptarea si urmarirea continua ulterioara a stadiului implementarii Strategiei Nationale pentru Siguranta Rutiera pentru perioada 2021-2030;
revizuirea legislatiei nationale din domeniul gestiunii sigurantei infrastructurii rutiere, prin implementarea Directivei 2019/1936 a Parlamentului European si a Consiliului, vizand actualizarea normelor legale cu privire la evaluarile de impact asupra sigurantei infrastructurii rutiere, auditul de siguranta rutiera, inspectia de siguranta, precum si desfasurarea activitatilor de formare, atestare, instruire si perfectionare profesionala a auditorilor de siguranta rutiera;
asigurarea garantiilor indispensabile cresterii calitatii serviciilor de pregatire a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere, prin actualizarea cadrului normativ de reglementare a autorizarii si controlul scolilor de conducatori auto, precum si a organizarii, desfasurarii si administrarii activitatilor specifice, vizand restructurarea sistemului de pregatire si actualizarea programelor de pregatire;
dezvoltarea continua a competentelor si ridicarea nivelului de pregatire a personalului de specialitate cu responsabilitati in domeniul sigurantei rutiere, prin implementarea de programe dedicate, vizand urmatoarele 2 obiective:
i. ameliorarea onorabilitatii si cresterea continua a calitatii serviciilor de formare initiala si de pregatire continua obligatorie a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea si consecventa aplicarii conforme a normelor legale privind autorizarea, monitorizarea si controlul activitatilor organizate si desfasurate de centrele de pregatire si perfectionare profesionala;
ii. asigurarea calitatii/obiectivitatii/onorabilitatii si profesionalizarii continue a organizarii si desfasurarii – de catre personalul abilitat/desemnat din cadrul MTI – a activitatilor de examinarea in vederea atestarii/certificarii competentelor/pregatirii profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, prin revizuirea normelor legale cu privire la procedurile si criteriile de evaluare aplicabile, si respectiv stabilirea competentelor si responsabilitatilor aferente organizarii si desfasurarii acestor activitati;
I.9. Cresterea operativitatii, calitatii si a predictibilitatii in domeniu onorarii serviciilor de specialitate prestate de institutiile din subordinea ori de sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, vizand optimizarea procedurilor, digitalizarea administrarii si procesarii relatiilor cu detinatorii de auto/vehicule, operatorii de transport si de servicii conexe, si respectiv cu personalul de specialitate cu responsabilitati in domeniul sigurantei rutiere. in acest scop, se vor initia/implementa cu prioritate urmatoarele 3 proiecte:
digitalizarea principalelor activitati din cadrul Autoritatii Rutiere Romane (ARR), prin implementarea de solutii eficiente pentru depunerea in format electronic a solicitarilor curente si/sau a documentelor necesare, de catre persoanele fizice si juridice, precum si inregistrarea si evidenta procesarii/solutionarii documentelor si respectiv a solicitarilor depuse;
implementarea facilitatii platii de catre persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestatiilor/ serviciilor specifice, prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
inregistrarea, administrarea si documentarea activitatilor ce tin de organizarea, desfasurarea si evaluarea cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala, precum si a examinarilor sustinute in conditiile legii de personalul cu responsabilitati in domeniul sigurantei rutiere in vederea obtinerii si/sau prelungirea valabilitatii atestatelor/certificatelor de calificare/pregatire profesionala.
I.10. Actualizarea si perfectarea sistemica a reglementarilor referitoare la autorizarea, licentierea, monitorizarea si controlul respectarii conditiilor de acces la ocupatii si de efectuare a serviciilor de transport si a celor conexe, vizand promovarea, asigurarea si mentinerea unui climat si al unui sistem concurential loial, favorabil dezvoltarii continue si sustenabile a pietei transporturilor rutiere, de natura a contribui la cresterea calitatii serviciilor de specialitate proprii sistemului de transport rutier, si implicit la consolidarea aportului acestui sector de activitate la dezvoltarea economica si sociala durabila a tarii. Cele 5 proiecte care se vor implementa in mod subordonat onorarii scopul definit sunt urmatoarele:
actualizarea reglementarilor privind accesul la ocupatia de operator de transport rutier, a conditiilor de efectuare si controlul acestor activitati, prin implementarea ”Pachetului de Mobilitate I”;
clarificarea/definitivarea statutului Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transporturile Rutiere (ISCTR) si a personalului acestei institutii, precum si a finantarii acestor activitati;
eficientizarea organizarii si desfasurarii activitatilor de control in trafic – desfasurate de catre personalul ISCTR – avand in vedere inclusiv oportunitatea/necesitatea completarii dotarilor acestei institutii cu unitati mobile si echipamente indispensabile efectuarii controlului, vizand cu precadere achizitia de detectare timpurie, de la distanta, a anumitor informatii de la tahografele inteligente;
revizuirea cadrului normativ specific autorizarii/licentierii, conditiilor de efectuare si controlul activitatilor de transport rutier de persoane, cu accent deosebit pe actualizarea reglementarilor referitoare la serviciile regulate in trafic interjudetean, vizand cresterea calitatii serviciilor oferite calatorilor, precum si statuarea unui cadru concurential favorabil dezvoltarii continue a acestui tip de transport rutier;
actualizarea actelor normative cu privire la raspunderea juridica in cazul constatarii incalcarii normelor legale aplicabile in domeniul transporturilor rutiere si a sigurantei rutiere, precum si a procedurilor specifice, vizand controlul activitatilor de transport rutier si al activitatilor conexe transporturilor rutiere.
B. TRANSPORTUL FEROVIAR
Transportul feroviar prezinta o serie de avantaje in raport cu alte moduri de transport precum: eficienta economica superioara, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de sera si al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranta etc. Transferul modal catre calea ferata al fluxurilor de transport de calatori si marfa derulate prin intermediul altor moduri de transport asigura valorificarea in interesul societatii a acestor avantaje strategice si contribuie la cresterea competitivitatii economiei nationale, constituind o prioritate strategica in domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergenta cu politicile europene in domeniul transporturilor si mediului.
Directiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt si mediu, sunt axate pe urmatoarele obiective strategice generale:
I. Cresterea competitivitatii transportului feroviar pe piata interna
II. Integrarea in spatiul feroviar unic european
Pe termen scurt si mediu, cele mai relevante directii generale de actiune sunt:
a) Cresterea vitezei de circulatie pe infrastructura feroviara cu asigurarea accesibilitatii regiunilor si persoanelor, prin reabilitarea si modernizarea retelei feroviare la standarde europene;
b) Cresterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului fata de viteza permisa de infrastructura feroviara;
c) Pregatirea documentatiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurarii resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investitii;
d) Asigurarea unui nivel ridicat a sigurantei circulatiei trenurilor si eliminarea restrictiilor de viteza, in vederea cresterii vitezei de circulatie;
e) Cresterea eficientei energetice si reducerea nivelului de poluare;
f) Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrarile de intretinere, alaturi de solutii specifice de siguranta si securitate, inclusiv prin intermediul trenurilor de lucru;
g) Imbunatatirea conectivitatii retelei feroviare si dezvoltarea mobilitatii regionale si urbane in nodurile feroviare principale din Romania;
h) Investitii pe toata reteaua feroviara, nu doar pe marile coridoare;
i) Cresterea competitivitatii transportului de calatori si marfa, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes national pentru transportul feroviar de calatori si marfuri;
j) Dezvoltarea si implementarea conceptului de tren metropolitan in zona de influenta a municipiilor.
k) Imbunatatirea conectarii la reteaua internationala de cale ferata rapida prin noi proiecte (de exemplu Bucuresti – Cluj Napoca – Budapesta).
In baza directiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investitii in infrastructura feroviara se va dezvolta cu accent pe:
I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin incheierea de
acorduri de parteneriate cu administratiile publice locale in marile centre urbane din tara, de exemplu: Bucuresti, Cluj, Constanta, Brasov, Timisoara, Iasi, Oradea, Sibiu;
I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucuresti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucuresti, a Complexului Feroviar Bucuresti (Gara de Nord si a statiei de cale ferata Bucuresti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban si periurban, realizand astfel integrarea nodurilor urbane reteaua feroviara;
I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internationale (Brasov, Sibiu, Oradea, Timisoara, Cluj -Napoca si Constanta);
I.4. Imbunatatirea conectivitatii feroviare la nivel regional prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare intre municipiile resedinta de judet din cadrul regiunii;
I.5. Imbunatatirea gradului de mecanizare a activitatilor de intretinere a infrastructurii, cresterea productivitatii si a capacitatii de interventie in situatii deosebite prin achizitionarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare.
I.6. Cresterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice si a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare si sustinerea investitiilor orientate spre:
• reducerea restrictiilor de viteza de pe reteaua feroviara;
• cresterea vitezelor tehnice si comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din reteaua feroviara – (ex. Bucuresti-Craiova, Apahida-Satu Mare, Marasesti-Iasi, Filiasi-Simeria);
• cresterea gradului de electrificare a retelei feroviare;
• demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferata, cu finantare multianuala si obiective precise de etapa;
• reducerea deranjamentelor la instalatiile feroviare;
• executarea de catre C.F.R. S.A. cu mijloace proprii a activitatilor de reparatii capitale a infrastructurii feroviare;
• continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferata.
I.7. Dezvoltarea digitalizarii sistemelor din domeniul feroviar care sa permita cresterea mobilitatii si accesibilitatii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele retelei TEN-T si prin extinderea retelei de fibra optica.
I.8. Dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar bazate pe hidrogen prin proiecte pilot.
CFR Marfa
Se vor implementa modalitatile pentru a obtine redresarea financiara, prin continuarea activitatii operationale a societatii si fara a afecta pozitia acesteia pe piata si relatia cu partenerii comerciali.
Datorita caracterului strategic, se impune demararea unui proces amplu de restructurare prin care sa se asigure continuitatii activitatii CFR Marfa si a transporturilor de transport marfa strategice.
CFR Calatori
Principalele directii de actiune pentru perioada 2021-2024 se concentreaza pe realizarea urmatoarelor obiective:
• Cresterea capacitatii de transport. Cresterea parcului de vagoane reprezinta o prioritate permanenta, pentru a raspunde cerintelor de trafic si confort.
• Digitalizare si noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare si emitere a biletelor in tren de personalul de tren, se va demara proiectul pentru achizitionarea de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul carora vor putea fi vandute bilete in tren, reenuntandu-se astfel la clasicul chitantier si pix. De asemenea, se lucreaza la imbunatatirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformari, in sensul ca nu va mai fi tiparit pe suport de hartie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atat la case, cat si in tren, prin intermediul terminalelor de taxare.
• Pentru atragerea unor noi segmente de populatie se va analiza posibilitatea introducerii si operationalizarii conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.
AUTORITATEA PENTRU REFORMA FEROVIARA
Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizeaza finalizarea procedurilor si implementarea contractelor pentru Achizitia de material rulant – 40 Rame Electrice Regio (RE – R) si Achizitia de material rulant – 20 Rame Electrice Interregio (RE – IR), proceduri aflate in diverse stadii.
Potrivit reformelor asumate prin PNRR, pentru implementarea in termen a acestora, vom analiza modalitatea si structura institutionala capabila pentru realizarea acestui deziderat.
C. TRANSPORTUL NAVAL
Pentru urmatorii 3 ani, axele prioritare de actiune in ceea ce priveste sectorul naval vor viza valorificarea potentialului imens oferit de Dunare, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunare, transformarea portului Constanta in lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate si pregatirea proiectelor care se vor finanta din programele de finantare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Prioritatile din domeniul transportului naval vizeaza:
• elaborarea strategiei navale ;
• asigurarea conditiilor de navigatie pe Dunare, pe toata perioada anului;
• dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilitati pentru depozitarea si operarea de containere, precum si facilitati pentru transportul acestora pe Dunare;
• cresterea competitivitatii firmelor romanesti de transport pe apa, prin politici financiare si facilitati pentru innoirea flotelor si a utilajelor de operare portuara, astfel incat sa creasca viteza de transport pe apa, manipularea marfurilor mai rapida in porturi, scaderea consumurilor de combustibili si energie electrica si reducerea emanatiilor de noxe si reziduuri;
• modernizarea infrastructurii porturilor maritime si fluviale (Constanta, Galati, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenita etc) si conectarea porturilor, in special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere si feroviare;
• dezvoltarea Portului Constanta prin promovare unui plan major de investitii, astfel incat acesta sa-si atinga potentialul maxim si sa isi extinda hinterlandul cu perspective sa devina cel mai important port din regiune;
• Analiza oportunitatii infiintarii unor linii de feribot intre Portul Constanta si alte porturi din bazinul Marii Negre
• cresterea sigurantei traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare si management al traficului maritim costier si achizitionarea de nave tehnice;
• digitalizarea: dezvoltarea platformei informatice Port Community System; actualizarea permanenta a hartilor electronice de navigatie; schimbul de informatii RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul caii navigabile; imbunatatirea infrastructurii IT pentru stocarea si procesarea datelor geospatiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu si la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghiseului unic european in domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1239;
• integrarea porturilor fluviale in circuitul turistic european in vederea dezvoltarii unor circuite turistice specifice turismului fluvial, inclusiv terminalele multimodale si legaturile de infrastructura de transport intre porturile fluviale.
• comasarea unor administratii in vederea reducerii birocratiei, a tarifelor multiple aplicate marfurilor, precum si a aplicarii unei politici comune in ceea ce priveste modul de atragere a marfurilor pe caile navigabile interioare si a porturilor romanesti.
D. TRANSPORTUL AERIAN
Abordarea in sectorul aviatiei va porni de la faptul ca este unul dintre cele mai afectate de criza generata de raspandirea noului coronavirus, prin reducerea semnificativa, la nivel european, a traficului aerian comparativ cu perioada anterioara crizei sanitare.
Pe termen scurt si mediu principalele obiective pentru perioada 2021-2024 aferente sectorului aerian vor viza:
1. Eficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant si implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025;
2. Continuarea procesului de dezvoltare si modernizare a infrastructurii aeroportuare la Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti (C.N.A.B.), S.N. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu Constanta (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul International Timisoara – Traian Vuia (SN AIT-TV), precum si la Aeroportul International Avram Iancu din Cluj-Napoca; principalele proiecte de investitii fiind, implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti si finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructura planificate sau aflate in derulare la Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti (A.I.H.C.B.), inclusiv constructia unui nou terminal si Aeroportul International Bucuresti-Baneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/modernizarea terminalelor de pe Aeroportul International Timisoara si alte proiecte pentru cresterea gradului de siguranta, Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum si alte proiecte suport pentru cresterea sigurantei si capacitatii aeroportuare, constructie cale de rulare paralela cu pista si dotarea cu echipamente de scanare bagaje si detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, precum si continuarea procesului de dezvoltare si modernizare modernizarea pistei de decolare-aterizare, terminal cargo, facilitati conexe la Aeroportul International Avram Iancu din Cluj-Napoca.
3. Digitalizarea si introducerea noilor tehnologii in domeniul serviciilor aferente transportului aerian;
4. Dezvoltarea capacitatilor cargo prin construirea de terminale cargo in proximitatea aeroporturilor regionale (de ex. Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea, Iasi, Bacau, Craiova s.a.);
5. Studiu de oportunitate privind dezvoltarea in cooperare cu autoritatile locale a unui aeroport in zona Braila-Galati.
COMPANIA NATIONALA AEROPORTURI BUCURESTI
Directiile generale de actiune ale C.N. Aeroporturi Bucuresti S.A. in orizontul 2021-2024 sunt:
• Modernizarea infrastructurii aeroportuare;
• Asigurarea finantarii proiectelor de dezvoltare si implementarea acestora;
• Cresterea calitatii serviciilor asigurate;
• Adaptarea la noile conditii ale pietei si implementarea unor politici comerciale pentru stimularea cresterii traficului aerian;
• Implementarea Programului Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare a A.I.H.C.B.
• Implementarea sistemului A-CDM care isi propune sa imbunatateasca eficienta operationala a tuturor operatorilor aeroportuari prin reducerea intarzierilor, crescand predictibilitatea evenimentelor in timpul desfasurarii unui zbor si optimizand utilizarea resurselor.
• Modernizarea pistei 08R-26L AIHCB prin reparatie capitala (RC).
• Conformarea aeroporturilor la regulamentul european R139.
• Operationalizarea cat mai rapida a Aeroportului Baneasa si darea lui in trafic sub conceptul de Airport City.
E. TRANSPORTUL CU METROUL
Dezvoltarea durabila a unei capitale europene, precum Bucurestiul, nu poate fi conceputa fara o dimensionare corecta a retelei actuale de metrou care sa tina pasul cu noua dinamica urbana si periurbana. De aceea, pe termen scurt si mediu programul de dezvoltare a metroului bucurestean se va realiza pe doua paliere: dezvoltarea noilor magistrale si extinderea magistralelor existente.
Astfel, obiectivele Metrorex S.A. pe termen mediu si lung, aferente perioadei 2021-2024, sunt:
Extinderea si modernizarea retelei actuale de metrou, precum si dezvoltarea de noi linii;
Cresterea atractivitatii si accesibilitatii retelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficiente de vedere, precum si prin marirea numarului de lifturi si escalatoare pentru persoanele cu deficiente locomotorii;
Imbunatatirea serviciilor de regularitate si confort prin achizitia de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranta si supraveghere, precum si realizarea de noi accesuri si pasaje de corespondenta la statiile de metrou aflate in exploatare;
Armonizarea proiectelor cuprinse in Planul National de Reforma, Strategia de Dezvoltare a Metroul din Bucuresti 2016-2030 si Planul de Mobilitate Urbana Durabila Bucuresti/Ilfov;
Continuarea actiunilor cu privire la eficientizarea energetica, implicit scaderea consumului de energie prin continuarea implementarii iluminatului cu leduri in statiile de metrou in locul iluminatului existent si achizitia de trenuri moderne de metrou.
De asemenea se va extinde reteaua de metrou la nivelul municipiului Cluj-Napoca.
F. TRANSPORTUL MULTIMODAL
Strategia cu privire la transportul intermodal se va corela cu dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport in contextul in care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar si a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie partiala, fie in totalitate a calatoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apa. Eficienta transportului multimodal de marfa si pasageri va fi cu atat mai mare cu cat complementar, vor fi dezvoltate si infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier – feroviar – aerian/naval va contribui la cresterea atractivitatii modurilor de transport sustenabile, in stransa legatura cu politicile actuale ale Comisiei Europene.
Avand in vedere dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport, dar si evolutia si dinamica pietei transporturilor, terminalele multimodale se vor putea implementa si de catre beneficiarii privati in zone de convergenta a modurilor de transport. Colaborarea dintre autoritatile centrale/locale si operatorii privati reprezinta un element cheie pentru interventiile in domeniul multimodal.
Terminalul multimodal de pasageri aeroport – statie C.F. al Aeroportului Henri Coanda reprezinta o infrastructura care se poate multiplica la nivelul Romaniei in zonele Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Brasov. Tot in acelasi context, implementarea conceptului de tren metropolitan reprezinta un veritabil exemplu de multimodalitate pentru pasageri in ariile urbane si periurbane ale oraselor precum Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Timisoara, Brasov, Iasi, Craiova, Constanta.
G. Planul National de Redresare si Rezilienta
In cadrul PNRR au fost asumate la nivel national o serie de reforme si investitii cu termene precise si jaloane de indeplinit. Dintre acestea mentionam:
Reforma 1 – Transport sustenabil, decarbonizare si siguranta rutiera/Decarbonizarea transportului rutier in linie cu principiul „poluatorul plateste”
• Intrarea in vigoare a legii pentru implementarea unui nou sistem de taxare pe baza distantei pentru vehiculele grele (camioane) si introducerea de taxe mai mari pentru detinerea in proprietate a celor mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme / autobuze / autocare), pe baza principiului „poluatorul plateste” si a principiului taxarii ecologice
• Adoptarea Strategiei Nationale privind Siguranta Rutiera
Dezvoltarea unei retele de statii de incarcare a autoturismelor electrice pentru a stimula mobilitatea verde
• Intrarea in vigoare a legii privind siguranta rutiera – legislatie privind monitorizarea, consolidarea aplicarii normelor si sanctionarea infractiunilor in materie de siguranta rutiera
• Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 si aplicarea planului de actiune
• Publicarea si implementarea planului de actiune national privind Sistemul European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS)
• Adoptarea Strategiei privind Transportul Naval
Reforma 2 – Managementul calitatii bazat pe performanta in transport – imbunatatirea capacitatii institutionale si a guvernantei corporative
• Intrarea in vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A. (CNAIR) si infiintarea Companiei Nationale de Investitii Rutiere – S.A. (CNIR)
• Selectia si numirea membrilor Consiliilor de administratie ale C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R, Metrorex si C.F.R. Calatori.
• Implementarea principalelor recomandari pentru cresterea performantei financiare si operationale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Calatori si Metrorex
Anexa – Lista de proiecte
1. Rutier
Continuarea proiectelor in executie si finalizarea acestora, respectiv:
o A3, Autostrada Transilvania
o A1, Autostrada Sibiu–Pitesti:
o A0, Autostrada de centura a municipiului Bucuresti, inclusiv pregatirea implementarii drumurilor radiale;
o A10, Autostrada Sebes-Turda – lotul 2;
o DX12, Drum expres Craiova–Pitesti
o Drum expres Braila–Galati
o Podul suspendat peste Dunare de la Braila, inclusiv drum de legatura.
o Autostrada Lugoj – Deva (Margina – Holdea)
Dezvoltarea infrastructurii rutiere in mod echilibrat si sustenabil prin demararea si finalizarea unor sectiuni de autostrazi si drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei in baza unor documentatii mature si bine fundamentate, care vor stabili traseul optim si valoarea de investitie, dupa cum urmeaza:
▪ Autostrada A8, Targu Mures – Targu Neamt-Iasi-Ungheni
▪ Autostrada A7, Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani-Suceava-Siret
▪ Autostrada A13, Brasov – Bacau
▪ Autostrada A13, Sibiu – Brasov, in continuarea sectiunii Brasov-Bacau
▪ Autostrada A9, Timisoara-Moravita
▪ Autostrada A3 Targu Mures – Brasov;
▪ Drum expres Craiova – Pitesti (loturile 3 si 4);
▪ Drumurile expres din zona Dobrogei, a caror rentabilitate economica impune cu prioritate realizarea lor (Drum de legatura Braila – A7 – ramurile Buzau si Focsani, Braila – Tulcea, Constanta – Tulcea, Tisita – Albita), din care se va finaliza Drum de legatura Braila – A7 – ramurile Buzau si Focsani;
▪ Drum expres Calafat – Lugoj;
▪ Drum expres Sfantu Gheorghe – Ditrau, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc;
▪ Drum expres Bucuresti-Targoviste.
▪ Drum expres Suceava – Botosani
▪ Drum expres Bucuresti-Alexandria
▪ Drum expres Piatra Neamt-Bacau
▪ Trans Regio Braila-Calarasi-Chiciu cu VO la Slobozia, VO Insuratei, VO Viziru,VO Baraganu
▪ Drum expres Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava
▪ Legatura A3-Aeroport Henri Coanda
Cresterea mobilitatii in zona Valea Prahovei prin:
o Finalizarea proiectarii si licitarea executiei lucrarilor pentru constructia Autostrazii Ploiesti-Brasov;
o Cresterea capacitatii administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrazii Ploiesti-Brasov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu autoritatile locale, respectiv cu Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI);
o Realizarea unor investitii, in scopul fluidizarii traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).
Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economica prin implementarea unui program de constructie de variante de ocolire in perioada 2021- 2024, ca de exemplu:
o continuarea proiectelor de constructie variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul National Centura Municipiului Bucuresti, modernizare la 4 benzi si interventii la cele 4 pasaje Domnesti, Berceni, Oltenita si Cernica); VO Buftea; VO Barlad; VO Timisoara Sud; VO Zalau; VO Satu Mare si legatura Oar; VO Targu Jiu, VO Galati; VO Tecuci, VO Mihailesti, VO Targu Mures;
o Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitana Cluj-Napoca, VO Sighisoara; VO Vaslui; VO Sf. Gheorghe; VO Pitesti Vest, VO Timisoara Vest; VO Ramnicu Valcea;VO Piatra Neamt, VO Iasi, VO stei, VO Tg. Jiu, VO Bistrita, VO Alesd, VO Falticeni, VO Campulung Moldovenesc, VO Vatra Dornei
o Implementarea in baza unor parteneriate cu autoritatile administratiei publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Medias, VO Salonta, VO Arad Est, VO Giurgiu, VO Gura Humorului precum si alte proiecte, a caror fundamentare economico-sociala le sustine);
o Proiectarea si ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la reteaua de autostrazi.
Dezvoltarea unor programe in parteneriat M.T.I. -C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialisti in domeniul constructiei de infrastructura rutiera, precum si a unor parteneriate cu organizatiile profesionale si patronale pentru formarea de forta de munca calificata in domeniul constructiei de drumuri;
Analizarea, in colaborare cu ministerele de resort, a oportunitatii si modalitatilor de sprijin al industriei autohtone in domeniul materialelor de constructii (ca de exemplu: productia de bitum, agregate, etc);
Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de S.I.T. (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de constructie autostrazi si drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidenta a accidentelor;
2. Feroviar
1. Finalizarea lucrarilor aflate in executie si efectuarea receptiilor la terminarea lucrarilor pentru proiectele:
• Reabilitarea liniei de cale ferata Simeria-Sighisoara, inclusiv ERTMS nivel 2;
• Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera-Curtici-Simeria;
• Reabilitarea liniei de cale ferata Brasov-Sighisoara;
• Reabilitarea liniei de cale ferata Bucuresti-Giurgiu faza I;
• Poduri si podete – etapa I SRCF Cluj, Bucuresti, Timisoara si Craiova.
2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate in derulare, identificarea si asigurarea surselor de finantarea pentru demararea de noi lucrari pe reteaua TEN-T Centrala si Globala pe sectiunile:
– Craiova-Calafat.
– Craiova-Caransebes.
– Bucuresti Nord-Giurgiu Nord-Frontiera faza II.
– Apahida-Suceava.
– Pascani-Darmanesti-Vicsani-Frontiera.
– Predeal-Brasov.
– Portul Constanta.
– statiile Fetesti si Ciulnita.
– modernizarea statiilor de cale ferata din Romania.
– modernizare trecerilor la nivel cu cale ferata, poduri, podete si tuneluri
3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe sectiuni aflate pe reteaua TEN-T Centrala si Globala:
– Timisoara-Arad-Caransebes.
– Cluj-Episcopia Bihor.
– Coslariu-Cluj Napoca.
– Bucuresti-Craiova.
– Radulesti-Giurgiu.
– Constanta – Mangalia.
– Ploiesti Vest-Focsani-Roman-Iasi-Frontiera.
3. Naval
▪ Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii in cadrul proiectului FAST DANUBE. Aprobarea unui memorandum in guvern pentru infiintarea unei echipe mixte transporturi, externe si mediu pentru a debloca proiectul Fast Danube prin solicitarea interventiei Comisiei Europene.
▪ Asigurarea finantarii pentru continuarea lucrarilor de protectie si consolidare a malurilor inalte in zona Canalului navigabil Dunare-Marea Neagra.
Imbunatatirea conditiilor de navigabilitate pe sectorul Dunarii cuprins intre Calarasi si Braila – eliminarea punctului critic Bala
▪ Promovarea portofoliului existent de proiecte finantabil din fonduri europene prin stricta monitorizare a MT prin care sa se asigure cresterea accesabilitatii, a capacitatii de transport maritim de marfuri si implicit a cresterii volumului schimburilor comerciale:
▪ Dezvoltarea de terminale specializate in portul Constanta Sud – Molurile III si IV Sud
▪ Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10
▪ Modernizarea infrastructurii de distributie a energiei electrice in Portul Constanta – zona Port Nou Constanta
▪ Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea cresterii adancimilor senalelor si bazinelor si a sigurantei navigatiei in Portul Constanta.
▪ Imbunatatirea sigurantei traficului naval prin finalizarea procesului de achizitionare de nave tehnice multifunctionale si echipamente specifice.
▪ Modernizarea si extinderea capacitatii de operare in porturile Medgidia si Luminita.
Promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea si modernizarea porturilor, in vederea atragerii fluxurilor de marfa: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) si sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”, „Port Braila – Lucrari de infrastructura portuara a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”,; analizarea oportunitatii reactualizarii studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investitii „Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte”.
▪ Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care isi propune sa realizeze o planificare corecta si concreta a investitiilor necesar a fi sustinute in porturile romanesti, o redimensionare a politicilor tarifare si vamale, crearea unor aliante strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspica si Marea Neagra etc. De asemenea se va analiza posibilitatea ca UAT de-a lungul Dunarii fluviale si maritime sa devina eligibile pentru finantarea de noi infrastructuri portuare comerciale si turistice.
4. Metrou
• Imbunatatirea serviciilor de transport public de calatori cu metroul pe Magistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2.
• Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Sectiunea 2, Eroilor-Piata Iancului.
• Constructia liniei M4 – faza a doua (Gara de Nord – Gara Progresul), inclusiv material rulant.
• Magistrala M6 pe sectorul 1 Mai – Aeroport International Henri Coanda (Otopeni), cu finantare europeana nerambursabila, fonduri J.I.C.A. si buget de stat.
• Achizitia de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri) .
• Trenuri noi pentru Magistralele 1, 2, 3, 4 si TL-pregatire documentatie pentru achizitia de 50 trenuri.
• Alte proiecte de perspectiva care sunt analizate in relatie cu proiectia realizata prin Planul investitional si care a fixat pentru urmatorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului in Bucuresti dar si la nivelul Municipiului Cluj-Napoca.
• Extinderea utilizarii metroului la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilau-Floresti-Cluj Napoca.
• Magistrala 7 – tronsonul Voluntari – Bragadiru – magistrala va asigura interconectivitatea intre doua zone populate din SV si NE.
• Magistrala 8 – Semi-inelul Sud Crangasi – Dristor 2 va asigura toate relatiile de transfer ale calatorilor intre magistralele de metrou, fara a mai fi necesara traversarea prin centrul orasului.
• Extensia actualelor magistrale de metrou – Extensie M1 – Pacii – Linia de Centura Vest – Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucurestiului, in zona vestica; Extensie M2 – Pipera – Petricani – Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviara M800, in gara Petricani; Extensie M2 – Berceni – Linia de Centura Sud – Comuna Berceni – Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucurestiului, in zona sudica; Extensie M4 – Straulesti – Mogosoaia – Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviara M700, in gara Parc Mogosoaia; Extensie M5 – DNCB Domnesti.
