Planul de Redresare si Rezilienta al Romaniei (PNRR), in valoare de 29,2 miliarde euro, a fost aprobat. Componenta Transporturi este evaluata la 7,6 miliarde de euro, iar dupa cum veti vedea, aici merg cei mai multi bani.
Comisia Europeana a anuntat ca a adoptat luni, 27 septembrie 2021, o evaluare pozitiva a Planului de redresare si rezilienta al Romaniei.
Comisia a adoptat astazi o propunere de decizie in care se prevede ca se acorda Romaniei granturi in valoare de 14,2 miliarde euro si imprumuturi in valoare de 14,9 miliarde euro in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta. In principiu, Consiliul are acum la dispozitie patru saptamani pentru a adopta propunerea Comisiei.
Aprobarea planului de catre Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde euro sub forma de prefinantare, si anume 13% din suma totala alocata Romaniei.
Comisia va autoriza urmatoarele plati pe baza indeplinirii satisfacatoare a jaloanelor si a tintelor prezentate in planul de redresare si rezilienta, reflectand progresele inregistrate in ceea ce priveste implementarea investitiilor si a reformelor.
Planul Romaniei este structurat in jurul a sase piloni: tranzitia ecologica, transformarea digitala, cresterea inteligenta, coeziunea sociala si teritoriala, sanatatea si rezilienta si politicile pentru generatia urmatoare. Planul include masuri privind transportul durabil, educatia, asistenta medicala, renovarea cladirilor si digitalizarea administratiei publice. Proiectele din plan acopera intreaga durata de viata a RRF (mecanismul de redresare si rezilienta) pana in 2026. Planul propune proiecte in toate cele sapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acopera intreaga durata de viata a RRF pana in 2026.
Din cei 29,2 miliarde de euro, 41% sunt alocati tranzitiei „verde” si combaterii schimbarilor climatice si 21% pentru digitalizarea Romaniei.
Premierul Florin Citu a spus ca prin Planul National de Redresare si Rezilienta au fost incluse 107 proiecte din toate domeniile.
Proiectele din Planul national de redresare si rezilienta sunt impartite in felul urmator:
1.Sisteme de apa si canalizare – 1,88 miliarde de euro
– 1.630 km construiti de retele de apa
– 2.470 km construiti de retele de canalizare
– conectarea a 88.000 de gospodarii la retele de apa si canalizare
2.Impaduriri si protejarea diversitatii – 1,37 miliarde de euro
– plantate 45.000 de hectare de padure
– 2.900 habitate de pajisti reconstruite ecologic
3.Managementul deseurilor – 1,2 miliarde de euro
– tinta de 55% grad de reciclare in 2025
– 553 echipamente de monitorizare a poluarii aerului
4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro
– 434 km de autostrada construiti
– 52 statii electrice construite
– 625 hectare de perdele forestiere
– implementarea unui nou sistem de taxare “poluatorul plateste”
– innoirea a 200.000 de masini din parcul auto pana in 2026
– 311 km de cale ferata modernizata
– 110 km de cale ferata electrificata
– 206 km de cale ferata cu sistem modern de centralizare
– 12,7 km de retea noua de metrou
– 32 de trenuri noi de metrou
5.Fondul pentru Valul Renovarii – 2,2 miliarde de euro
– 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
– 2.000 cladiri publice reabilitate
6.Energie – 1,62 miliarde de euro
– 400 km retea de distributie gaz metan si altele cu emisii scazute de carbon
– finalizare punere in functiune a cel putin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrica
7.Cloud guvernamental si sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro
– legarea ministerelor intr-o singura retea
– 8,5 milioane de cetateni cu carte de identitate electronica
– 300.000 de functionari publici instruiti digital
– internet de mare viteza in 790 de sate
8.Reforma fiscala si a sistemului de pensii – 482 milioane de euro
– crestere venituri colectate cu 3% din PIB
– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
– pensii speciale limitate
– sistem nou de pensii cu indexare automata
9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro
– 3.000 de contracte de finantare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
– 280 de contracte de finantare prin Schema de minimis pt listare la bursa
– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri
10.Fond local pentru tranzitia verde si digitala a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro
– 140.000 mp construiti pentru locuinte sociale
– 880.000 mp construiti de locuinte pentru specialisti in educatie si sanatate in mediul rural
– 420 autobuze electrice, cu statii de incarcare si 50 de tramvaie (in municipii resedinta de judet)
– 6500 de statii noi de incarcare vehicule electrice
11.Turism si cultura – 200 milioane de euro
– 30 castele, 95 biserici si manastiri, 20 de sate cu arhitectura traditionala puse in valoare
– 3 castele, 11 biserici si manastiri, 3 fortificatii romane restaurate
-15 destinatii turistice verzi certificate
– 10 prezentari nationale si internationale de film romanesc
12.Sanatate – 2,45 miliarde de euro
– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotari noi si personal
– 3000 de cabinete de asistenta medicala primara dotate si renovate, in special la sate
– 26 sectii de terapie intensiva nou-nascuti, inclusiv ambulanta transport nou-nascuti
– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
– 10 unitati medicale mobile
13.Romania Educata – 3,6 miliarde de euro
– 50 de scoli noi
– 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
– 75.000 sali de clasa dotate cu mobilier
– 20.000 locuri de recreere si lectura
– 20.000 de locuri de cazare nou create in campusuri universitare
– 1.175 SMART LAB-uri
– 140 de crese infiintate si operationalizate
– 10 centre de invatamant dual
”Comisia Europeana a adoptat astazi, 27 septembrie, o evaluare pozitiva a Planului de redresare si rezilienta al Romaniei, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi in valoare de 14,2 miliarde euro si imprumuturi in valoare de 14,9 miliarde euro in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR). Aceasta finantare va sprijini implementarea masurilor esentiale in materie de investitii si reforme cuprinse in Planul de redresare si rezilienta al Romaniei si va contribui in mod crucial la iesirea Romaniei mai puternica din pandemia de COVID-19”, arata Comisia Europeana.
Si presedintele Klaus Iohannis a salutat anuntul facut ca PNRR a primit unda verde de la CE chiar azi.
”Aprobarea sa reprezinta o importanta deosebita pentru viitorul Romaniei. E rodul unui proces institutional fara precedent. Le multumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea, cu succes, a acestui plan. E doar o victorie de etapa. Provocarile majore incep acum. Implementarea este esentiala. Vreau sa fim foarte pregatiti pentru demararea si finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Putem schimba Romania in profunzime, putem avea o tara asa cum ne-o dorim. Sa investim in construirea de autostrazi si cai ferate, sa investim in infrastructura din educatie si din sanatate. Investitiile in sanatate sunt un pilon definitoriu al acestui plan. Spitalul Universitar este un exemplu pe care fondurile europene il aduc infrastructurii din sanatate. Acesta este doar inceputul. Mai este multa munca de facut. Impreuna cu acest Guvern am reusit sa avem acest plan. Va cer sa faceti o prioritate absoluta din implementarea reformelor. Este o sansa pe care nu avem voie sa o ratam. Este sansa de a lasa generatiilor viitoare o Romanie profund modernizata. Raman un partener al acestei guvernari astfel incat PNRR sa fie un succes major pentru Romania”, a spus Klaus Iohannis.
MRR este instrumentul principal al initiativei NextGenerationEU, care va furniza pana la 800 de miliarde euro (in preturi curente) pentru a sprijini investitiile si reformele in intreaga UE. Planul Romaniei face parte dintr-un raspuns coordonat fara precedent al UE la criza provocata de pandem ia de COVID-19, menit sa abordeze provocarile europene comune prin adoptarea tranzitiei verzi si a celei digitale, precum si sa consolideze rezilienta economica si sociala si coeziunea pietei unice.
Comisia a evaluat planul Romaniei pe baza criteriilor stabilite in Regulamentul privind MRR, analizand, in special, daca investitiile si reformele cuprinse in plan sprijina tranzitia verde si cea digitala, contribuie la solutionarea eficace a provocarilor identificate in cadrul semestrului european si consolideaza potentialul de crestere, crearea de locuri de munca si rezilienta economica si sociala a Romaniei.
In evaluarea sa, Comisia a constatat ca planul Romaniei aloca 41% din suma totala masurilor de sprijinire a tranzitiei verzi. Printre aceste masuri se numara si eliminarea treptata a productiei de energie electrica pe baza de carbune si lignit pana in 2032. Reformele care promoveaza transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologica, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero si transferul modal catre transportul feroviar si transportul pe apa. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor private si publice.
In evaluarea sa, Comisia a constatat ca planul Romaniei aloca 21% din suma totala unor masuri de sprijinire a tranzitiei digitale. Printre acestea se numara masuri de digitalizare a administratiei publice si a intreprinderilor, de imbunatatire a conectivitatii, a securitatii cibernetice si a competentelor digitale si de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sanatate si telemedicina. Se preconizeaza ca masurile de sprijinire a digitalizarii educatiei vor contribui la dezvoltarea competentelor atat in randul elevilor, cat si al profesorilor si vor fi sustinute prin masuri de modernizare a laboratoarelor scolare si de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinational este prevazuta sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) in domeniul microelectronicii.
”Sunt incantata sa anunt aprobarea de catre Comisia Europeana a Planului de redresare si rezilienta al Romaniei, in valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranzitiei verzi si a tranzitiei digitale si mergand de la imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor pana la imbunatatirea conectivitatii si a competentelor digitale, masurile prevazute in plan au potentialul sa produca o transformare autentica. Va vom fi alaturi in anii urmatori pentru a ne asigura ca investitiile si reformele ambitioase prevazute in plan sunt implementate integral”, spune presedinta Ursula von der Leyen.
Comisia considera ca planul Romaniei include un set amplu de reforme si investitii care se consolideaza reciproc si care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocarilor economice si sociale evidentiate in recomandarile specifice adresate Romaniei sau a unei parti semnificative a acestora.
”Se preconizeaza ca realizarea reformelor si a investitiilor in domeniul social si educational va aborda o serie de vulnerabilitati si deficiente structurale de lunga durata. Planul prevede masuri de consolidare a adm inistratiei publice, inclusiv prin im bunatatirea eficacitatii sistemului judiciar si prin combaterea coruptiei, precum si masuri de sprijinire a investitiilor private, in special pentru IMM-uri, si de im bunatatire a mediului de afaceri prin reducerea obligatiilor administrative pentru intreprinderi. Se preconizeaza ca reformele prevazute in plan in domeniul educatiei si al locurilor de munca vor crea o piata a fortei de m unca mai puternica, favorizand cresterea econom ica. Reformele em blematice privind eliminarea treptata a carbunelui si decarbonizarea transporturilor, precum si investitiile care promoveaza tranzitia verde si tranzitia digitala ar trebui sa stim uleze competitivitatea si sa faca economia mai sustenabila in general. Ca urmare a reformelor si a investitiilor din domeniul educatiei incluse in plan, rezilienta sociala ar trebui sa creasca. Datorita fortei de munca bine calificate si reducerii parasirii timpurii a scolii, economia ar trebui sa devina mai rezilienta la socurile viitoare, iar populatia, mai adaptabila la modelele economice in schimbare”, precizeaza Comisia Europeana.
Sprijinirea proiectelor emblematice de investitii si de reforma
”Astazi, am aprobat planul de redresare al Romaniei, care ii va permite sa iasa mai puternica din criza si sa stimuleze cresterea economica. Planul va ajuta Romania sa isi decarbonizeze economia, prin masuri de eliminare trep tata a productiei de energie electrica pe baza de carbune si lignit, care ar trebui sa stimuleze competitivitatea si sa faca economia mai sustenabila. De asemenea, masurile propuse vor promova transportul sustenabil si vor imbunatati eficienta energetica a cladirilor publice si private. Salutam accentul pus pe imbunatatirea conectivitatii si a securitatii cibernetice, precum si pe digitalizarea administratiei publice, a asistentei medicale si a educatiei, consolidandu-se astfel dezvoltarea competentelor digitale. Prin realizarea de reform e sociale si educationale sustinute de investitii, Romania ar trebui sa stimuleze cresterea economica prin abordarea unor probleme structurale de lunga durata, intarind mediul de afaceri si reducand birocratia”, afirma Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor.
Planul Romaniei propune proiecte in toate cele sapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investitii specifice care abordeaza aspecte comune tuturor statelor membre, in domenii care creeaza locuri de munca si crestere economica si care sunt necesare pentru tranzitia verde si cea digitala.
De exemplu, planul romanesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor si a serviciilor de date ale administratiei publice, favorizand adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetateni si intreprinderi, precum si introducerea cartilor de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetateni.
In urma evaluarii s-a constatat, de asemenea, ca niciuna dintre masurile incluse in plan nu prejudiciaza in mod semnificativ mediul, in conformitate cu cerintele prevazute in Regulamentul MRR.
Sistemele de control instituite de Romania sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul ofera suficiente detalii cu privire la modul in care autoritatile nationale vor preveni, depista si corecta cazurile de conflict de interese, coruptie si frauda legate de utilizarea fondurilor.
”Odata cu unda verde data astazi de Comisie pentru planul de redresare si rezilienta, Romania face un pas important catre un viitor mai prosper, mai competitiv si mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atat in ceea ce priveste valoarea finantarii pe care Romania urm eaza sa o primeasca, cat si natura ambitioasa a reform elor si a in vestitiilor prevazute. Comisia Europeana va sprijini autoritatile romane in cadrul eforturilor de indeplinire a acestor angajam ente, care, daca vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriase cetatenilor si intreprinderilor din Romania”, spune Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
Romania a trimis pe 31 mai, in mod oficial, Planul National de Redresare si Rezilienta la Comisia Europeana, in baza caruia Romania ar urma sa accese aceste granturi si imprumuturi in valoare de 29,2 miliarde de euro.
