Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Transport Public Bucuresti, constituita sub forma unei structuri de cooperare a autoritatilor publice locale ce are ca scop, printre altele infiintarea, organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciului public de transport local din cadrul asociatiei si imbunatatirea mobilitatii integrate prin administrarea coordonata si finantarea corespunzatoare a serviciilor publice de transport anunta oficial data de la care va putea fi accesibil cetatenilor Trenul metropolitan Bucuresti-Ilfov.
Potrivit anuntului facut pe site-ul Asociatiei, incepand cu anul 2024 locuitorii din Bucuresti si Ilfov vor putea beneficia de trenul metropolitan Bucuresti-Ilfov, care promite ca distanta dintre Gara de Nord si Snagov va putea fi parcursa in 30 de minute.
Conform precizarilor TPBI, avand la dispozitie reteaua feroviara existenta, trenul metropolitan Bucuresti-Ilfov este programat sa functioneze pe 16 linii, la o viteza comerciala de circa 40 km/h.
Va fi asigurata totodata si legatura de transport intre Bucuresti si Aeroportul International „Henri Coanda”, dar si alte localitati precum Magurele si Cernica.
In cadrul proiectului se prefigureaza si achizitia a 72 de trenuri, cu 22 mai multe decat cifra avansata de primarul Capitalei Nicusor Dan.
Proiectul Trenul metropolitan Bucuresti Iflov reprezinta o investitie de 6140 milioane euro (dintre care 411 sunt alocati achizitiei de material rulant nou), bani care vor fi investiti in trei faze, pana in 2050.
Faza 1 – presupune introducerea trenului metropolitan pe reteaua feroviara existenta (2021-2026)
Faza 2 – presupune dezvoltarea serviciilor pe reteaua existenta (2026-2030)
Faza 3 – extinderea retelei pe noi linii construite (2030-2050).
Traseele Trenului metropolitan Bucuresti
- Gara de Vest – Razoare – Progresu – Jilava – Vidra;
- Gara de Nord – Gara de Vest – Progresul – Veseliei;
- Gara de Nord – Pantelimon – Progresul – Veseliei;
- Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest – Cotroceni;
- Gara Obor – Jilava – Gara de Vest – Cotroceni;
- Orbital Bucuresti;
- Gara de Nord – Aeroport T1;
- Gara Obor – Aeroport T1;
- Gara Obor – Gara Baneasa – Aeroport T1;
- Gara Obor – Tunari – Aeroport T1;
- Gara de Nord – Aeroport T2;
- Gara de Nord – Chitila – Scrovistea;
- Gara Obor – Branesti – Islaz;
- Gara de Nord – Chiajna – Domnesti;
- Gara de Nord – Chitila – Sabareni;
- Gara de Nord – Mogosoaia – Gradistea;
- Gara de Nord – Caciulati – Snagov;
- Titan Sud – Tanganu.
Iata precizarile TBPI:
„Trenul metropolitan Bucuresti – Ilfov va putea fi folosit incepand cu anul 2024 de locuitorii din regiune, alaturi de autobuze, troleibuze, tramvaie si metrou. Astfel, in viitor, distanta de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursa in circa 30 de minute, fata de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism in conditiile actuale de trafic. Trenul metropolitan este un proiect initiat de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Transport Public Bucuresti – Ilfov (TPBI), care urmareste integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafata si cel subteran.
Pentru introducerea serviciilor de tren urban si metropolitan, TPBI a tinut cont de reteaua feroviara istorica din zona. Astfel, au fost propuse sa functioneze 16 servicii (linii). Intr-o prima faza, prin utilizarea infrastructurii feroviare existente, va putea fi asigurata o viteza comerciala ridicata (peste 40 km/h).
Prin realizarea investitiilor necesare pentru introducerea si, ulterior, dezvoltarea serviciilor de tren urban si metropolitan Bucuresti – Ilfov se urmareste crearea unei noi alternative la transportul cu masina personala in Regiunea Bucuresti – Ilfov.
Totodata, vor fi redusi timpii de calatorie necesari navetei, asigurandu-se o legatura de transport intre localitati, in interiorul Capitalei, precum si intre Aeroportul International „Henri Coanda” si celelalte localitati din Regiune, inclusiv catre polul de cercetare de la Magurele si zonele turistice Snagov si Cernica. Un alt efect ar fi implementarea unor proiecte de regenerare urbana in zona de cale ferata, precum si crearea de noi oportunitati pe piata fortei de munca”.