Trenul cu hidrogen marcheaza inceputul unei noi revolutii in industria mondiala de transport, iar Romania poate beneficia din plin de aceasta tehnologie, putand fio solutie perfect functionala pe majoritatea liniilor neelectrificate din tara, a declarat, intr-un interviu pentru „Lumea infrastructurii„, Gabriel Stanciu, director general al companiei Alstom pentru Romania, Bulgaria si Republica Moldova si Presedintele Asociatiei Industriei Feroviare. De altfel, in 2016, Alstom a lansat, la Innotrans, primul tren cu hidrogen din lume, Coradia iLint, care a ramas pana in prezent singurul tren cu hidrogen din lume care este in operare comerciala cu pasageri.
Solutia electrificarii nu este deloc ieftina, costa intre 1 si 3 milioane euro/km. La nivel european, din cei 226.000 km de cale ferata, aproape jumatate (46%) nu sunt electrificati. In Romania, care detine a saptea retea de cale ferata ca marime din Uniunea Europeana, procentul de linii neelectrificate este de circa 60%, spune Gabriel Stanciu. Acesta a vorbit si despre proiectele in care compania este implicata in Romania, dar si despre investitiile care trebuie facute cu prioritate.
Redam mai jos integral interviul acordat „Lumea infrastructurii” de Gabriel Stanciu, director general al companiei Alstom pentru România, Bulgaria si Republica Moldova
Lumea infrastructurii: Vedeta in acest moment in industria feroviara pare sa fie hidrogenul, desi pare inca de domeniul fanteziei. Cat de departe este Romania de momentul adoptarii tehnologiei cu hidrogen si ce beneficii ar avea?
Gabriel Stanciu: Trenurile cu hidrogen sunt o realitate! Pasul de la imaginatie la realitate l-a facut Alstom care, in 2016, a lansat la Innotrans, primul tren cu hidrogen din lume, Coradia iLint. Acesta a ramas pana in prezent singurul tren cu hidrogen din lume care este in operare comerciala cu pasageri. Coradia iLint a parcurs deja peste 200.000 km in ultimii doi ani in teste parcurse cu succes in mai multe tari – Germania, Austria, Olanda etc., iar primele contracte au fost deja semnate, trenurile aflandu-se in diferite stadii de productie ori de pregatire a livrarilor.
Asadar, Romania poate sa beneficieze de aceasta tehnologie, asa cum a facut si in privinta vitezei la internet, de exemplu. Atunci cand poti sa faci direct saltul spre cea mai buna tehnologie disponibila, nu mai irosesti timp si resurse pe solutii intermediare. Trenul cu hidrogen poate fi o solutie perfect functionala pe majoritatea liniilor neelectrificate din Romania, intrucat are o autonomie de 1.000 km cu un singur „plin”. Electrificarea nu este o solutie ieftina (costa undeva intre 1 si 3 milioane euro/km functie de constrangerile geologice) si de multe ori nu se justifica. Beneficiile tehnologiei cu hidrogen sunt clare: zero emisii, solutie moderna si eleganta pentru rute neelectrificate relativ scurte, pentru care viteza maxima de 140 km/h este ideala, confort sporit al pasagerilor, eficienta in operare si intretinere. Viteza cu care vom adopta tehnologia depinde doar de Romania este o decizie la nivel national, care trebuie asumata.
Lumea infrastructurii: In ce proiecte este acum implicata Alstom in Romania? In ce stadiu se afla aceste proiecte?
Gabriel Stanciu: Activitatea Alstom in Roania este foarte sustinuta, avem o prezenta constanta aici de aproape 30 de ani si ne mandrim cu tot ce am facut. Toate liniile de business ale Alstom sunt prezente – infrastructura, semnalizari, servicii de mentenanta si material rulant. In prezent, avem in Romania 11 proiecte majore, de mare impact, aflate in executie sau in garantie, pe langa alte proiecte mai mici. As dori sa subliniez ca au existat cateva premiere remarcabile in Romania in ultimii ani, incepand cu prima linie de cale ferata conventionala echipata cu cel mai recent sistem de control al traficului din UE, ERTMS Nivelul 2, apoi primul centru modern de control al traficului instalat la Arad. Acestea sunt deja date în folosinta de mai multi ani. Pe ramura nordica al tronsonului romanesc al Culoarului european Rin-Dunare (fostul coridor 4) Alstom acopera, de altfel, peste 75% prin lucrari de electrificare si semnalizari. Vom avea trei centre moderne de control digital al traficului – unul este deja operational la Arad, urmeaza in scurt timp Simeria in cadrul proiectului Simeria-Sighisoara care urmeaza sa se incheie anul acesta, iar cel de-al treilea va fi instalat la Brasov, in cadrul reabilitarii tronsonului Sighisoara-Brasov, proiect care se afla la început. In transportul urban, compania Alstom este responsabila cu instalarea primului sistem de control al traficului de tip CBTC (Communication-Based Train Control) din Romania, pe Magistrala 5 a Metroului Bucuresti, crescand eficienta si siguranta in exploatare, si am pus deja in functiune prima etapa a sistemului de control al traficului in numai 10 luni, ceea ce in sine reprezinta un record, facand abstractie de constructia liniei in sine. A doua faza a proiectului este in desfasurare, iar la final, cand vom avea si trenurile Alstom compatibile, vom avea un sistem CBTC complet functional. Un proiect pe termen lung pentru Alstom este mentenanta flotei de trenuri de metrou de la Bucuresti, pe care o facem neintrerupt de 17 ani, asigurand o disponibilitate a trenurilor aproape de 100%.
Lumea infrastructurii: Cum v-a afectat pandemia afacerile si proiectele din Romania?
Gabriel Stanciu: Am facut eforturi deosebite sa ne protejam angajații, sa le oferim conditii sa poata avea performante bune fara sa isi puna in pericol sanatatea. Am aplicat lucrul de acasa atat de mult cat a fost posibil, am aplicat toate masurile de protectie si preventie, am acordat toata atentia acestui subiect si rezultatele s-au vazut. In ciuda tuturor dificultatilor si a unor intarzieri inerente, anul 2020 a fost foarte bun pentru Alstom in Romania, marcand semnarea primului contract de material rulant marca Alstom in tara – pentru pana la 30 de trenuri noi pentru Magistrala 5 a Metroului Bucuresti – si, desigur, oportunitatea de a continua lucrarile noastre de control al traficului si infrastructura pe coridorul Rin-Dunare, in proiectele de reabilitare a tronsonului de cale ferata dintre Brasov si Sighisoara, loturile 1-3 si respectiv lotul 2.
Lumea infrastructurii: Cati angajati are Alstom in Romania acum? Luati in calcul sa faceti angajari? Daca da, unde anume, pentru ce proiecte?
Gabriel Stanciu: As vrea sa precizez pentru inceput ca la nivel global Alstom are in prezent peste 75.000 de angajati in peste 70 de tari, dupa finalizarea achizitiei Bombardier Transportation la sfarsit de ianuarie 2021. In regiunea Europa Centrala si de Est – din care face parte Romania – avem peste 7.000 de angajati in 20 de tari. In Romania avem peste 1.200 de angajati in prezent. Pana la finalul anului 2021 vom mai face inca aproximativ 100 de angajari. Industria feroviara are un mare potential de crestere si ofera numeroase oportunitati tinerilor profesionisti pasionati de domeniu, in special in inginerie, datorita portofoliului solid de proiecte pe care le avem in Romania si la nivel international, derulate prin centrul nostru de Solutii Digitale si Sisteme Integrate din Bucuresti. Este o perioada foarte buna sa fii tanar inginer pasionat de meserie!
Lumea infrastructurii: Care sunt proiectele din Romania in care Alstom vrea sa se implice in viitor?
Gabriel Stanciu: In cei aproape 30 de ani de activitate in Romania, Alstom s-a implicat in tot ce inseamna modernizare feroviara in Romania – atat pe transport urban, cat si regional – si ne dorim sa facem acest lucru in continuare. As dori sa vad mai multe trenuri marca Alstom circuland in Romania, de la cele pe hidrogen, pana la cele electrice, inclusiv tramvaie.In electrificare si semnalizari suntem deja nr. 1 si ne dorim sa ramanem acolo. De asemenea, sper sa continuam sa furnizam servicii de mentenanta pentru flota Metrorex, cu atat mai mult cu cat in curand aceasta se va innoi cu trenuri foarte moderne, marca Alstom.
Lumea infrastructurii: Acum ceva vreme se vorbea de faptul ca o solutie pentru a preveni accidentele de la metrou este montarea de parapeti de protectie pe peroane. Avand in vedere ca Alstom este compania responsabila de mentenanta la metrou, cat de fezabil credeti ca ar fi un astfel de proiect? Poate fi aceasta solutia cea mai potrivita?
Gabriel Stanciu: Aceste panouri de protectie nu tin de mentenanta trenurilor, de care intr-adevar se ocupa Alstom. Ele reprezinta o solutie suplimentar pentru evitarea incidentelor si pentru protectia pasagerilor si noi o putem furniza, dar instalarea lor tine de decizia Metrorex si de liniile de finantare la care poate avea acces. Am avut ceva discutii in acest sens, insa nu este o solutie ieftina pentru ca vin la pachet cu un grad sporit de automatizari si o filosofie diferita de operare a trenurilor.
Lumea infrastructurii: De cate trenuri de metrou ar mai avea nevoie Capitala pentru a putea satisface numarul de pasageri in crestere?
Gabriel Stanciu: Odata cu intrarea in circulație a primelor 13 trenuri Metropolis de la Alstom pentru prima sectiune a Magistralei 5, cea care este data in folosinta, vom vedea deja o imbunatatire semnificativa. Nu este insa suficient. In plus, necesarul de trenuri depinde de densitatea de trafic, astazi in cerere inelastica din pricina situatiei pandemice. De asemenea, se pune si problema inlocuirii flotei vechi, insa cu servicii de mentenanta corespunzatoare, trenurile pot avea o durata de viata mult extinsa. Dupa cum stiti, flota de 15 trenuri romanesti construite in anii ‘70 la Arad, trecuta printr-o reabilitare completa este si in prezent in circulatie, intr-o stare tehnica foarte buna.
Lumea infrastructurii: In ceea ce priveste calea ferata din Romania, cat la suta din infrastructura feroviara este la standarde europene? Care tronsoane anume?
Gabriel Stanciu: La nivel european, din cei 226.000 km de cale ferata, aproape jumatate – 46% – nu sunt electrificati. In Romania, care detine a saptea retea de cale ferata ca marime din Uniunea Europeana, procentul de linii neelectrificate este de circa 60%, deci din acest punct de vedere avem o situatie comparabila. Chiar daca viteza medie a trenurilor de pasageri in Romania e inca sub 50km/h, s-au facut si se fac progrese importante, care vor avea efecte pozitive pe termen lung: ramura nordica a culoarului Rin-Dunare – fostul Coridor 4 paneuropean – este in plina reabilitare pentru viteze de 160 km/h. Ramura nordica strabate Romania de la vest spre est, pe o lungime de circa 850 de kilometri intre Curtici si Constanta, pe traseul Frontiera – Curtici – Arad – Simeria – Coslariu – Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Constanta, din care peste 560 km de cale ferata sunt deja modernizati la standarde europene. Ne mandrim cu faptul ca am avut si noi o contributie importanta prin proiectele de control digital al traficului (semnalizari) sau electrificare. Urmeaza sa fie modernizata si ramura sudica, Arad-Caransebes-Craiova-Calafat. Vom avea si trenuri de pasageri noi, chiar daca intr-un timp mai lung decat cel estimat initial.
Lumea infrastructurii: Unde anume ar trebui facute investitii cu prioritate? La ce suma s-ar putea ridica acest necesar de investitii?
Gabriel Stanciu: Nu stiu daca este corect sa fac eu o estimare a investitiilor necesare, dar cred ca Romania merge in directia buna. Europa promoveaza si incurajează acum asiduu solutii sustenabile, prietenoase cu mediul si este dispusa sa contribuie la accelerarea decarbonizarii in statele membre. Asta inseamna ca mentinerea trenurilor diesel pe linii neelectrificate nu se mai justifica, pentru ca trenurile diesel conventionale produc emisii excesive de gaze cu efect de sera. Alstom are, conform strategiei sale globale, obiectivul de a fi liderul mobilitatii sustenabile, liderul in tranzitia catre mobilitate verde. Iar o alternativa ideala pe liniile neelectrificate este trenul cu hidrogen – pe care deocamdata doar Alstom l-a finalizat si l-a pus deja in circulatie. Asadar, inchei asa cum am inceput, vorbind despre trenul cu hidrogen, care marcheaza intr-adevar inceputul unei noi revolutii in industria mondiala de transport.
