AUTOSTRADA MOLDOVA-TRANSILVANIA RAMANE PE HARTIE – PNRR scoate la iveala planurile guvernantilor cu A8. Termenul de 5 ani pentru predarea la cheie a proiectului este aproape imposibil

Planul National de Reforma si Rezilienta le da batai de cap guvernantilor, oricat ar vrea ei sa para stapani pe situatie. Posibilitatea introducerii in acest program a unor proiecte de infrastructura de mare anvergura scade din ce in ce mai tare, liderii actuali temandu-se ca termenul de 5 ani – pana in 2026 – de finalizare a proiectelor angrenate in PNRR este nerealist, stiindu-se cum se dezvolta lucrurile in Romania. Mai ales, daca tinem cont de faptul ca daca lucrarile angrentate in proiecte nu se finalizeaza pana in 2026, Romania nu primeste finantarea pentru acestea. Tocmai de aceea, politicenii raman buni la declaratii si la exprimat obiective de neatins, iar proiectele raman pe hartie.

La inceputul anului insusi ministrul Transporturilor Catalin Drula a declarat ca Autostrada Moldova-Transilvania – A8 – reprezinta o prioritate pentru obtinerea finantarii in PNRR. Totusi, amploarea proiectului in cadrul PNRR si termenul prea scurt de finalizare impus transforma Autostrada Moldova-Transilvania in pariul pe care actualii guvernanti trebuie sa il puna, cu mandatul pe masa.

Cristian Ghinea: „Ne asumam politic o negociere cu Comisia Europeana pe partea de alocari de autostrazi”

Cea mai recenta declaratie legata de modul in care vor fi folositi banii din PNRR in infrastructura a fost facuta de ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care a sustinut ca se mentin alocarile pentru cai ferate si infrastructuri, punctand faptul ca Romania solicita cea mai mare suma pentru autostrazi:

„Mentinem alocarile pentru cai ferate si pentru autostrazi. Ne asumam politic o negociere cu Comisia Europeana pe partea de alocari de autostrazi. Suntem tara care propune de departe cea mai mare suma pentru autostrazi. Credem ca este nevoie de investitie in autostrazi, care se ridica la peste 10 miliarde de euro in urmatorii 7 ani. Va fi completata din PNRR si din Programul Operational Transporturi, astfel incat sa inchidem datoria istorica catre romani de a avea autostrazi care traverseaza Carpatii – si spre Transilvania si spre Moldova si spre Transilvania„.

Acelasi lucru l-a spus in trecut si vicepremierul Dan Barna, care a a sublinat necesitatea construirii „bucatilor de autostrada pentru inchis coridoarele si Autostrada Moldovei si Coridorul spre Vest”.

Comisarul european pe economie taie entuziasmul romanilor: „Ar putea gasi sprijin daca este in conformitate cu obiectivele si criteriile de evaluare”

Numai ca, nimeni nu se prea incanta. Iar la baza acestei scaderi a entuziasmului fata de realizarea efectiva pana in 2026 a Autostrazii Moldova pot sta precizarile pe care comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni le-a facut vis-a-vis de conditiile pe care proiectele trebuie sa le indeplineasca pentru a primi finantare europeana. Spre exemplu, pentru a putea fi construita, Autostrada Moldova-Transilvania trebuie sa tina cont de provocarile legate de mediu, de siguranta si de digitalizare, sa respecte criteriile privitoare la emisiile de gaze cu efect de sera si a altor poluanti, dar si sa contina un set de norme legate de ecologizare, cum ar fi stimulentele pentru vehiculele nepoluante. Conditii deloc usor de indemplinit, mai ales intr-un timp atat de scurt.

„Mecanismul de redresare si rezilienta poate sprijini proiectele de infrastructura de transport ale retelelor transeuropene (TEN-T), avand in vedere importanta acestora pentru piata unica. Un nou proiect regional prezentat de autoritatile nationale in programele lor de redresare si rezilienta, care poate contribui la coeziunea si cresterea regionala, ar putea gasi sprijin daca este in conformitate cu obiectivele si criteriile de evaluare. El ar trebui sa abordeze provocarile identificate in cursul semestrului, cum ar fi aspectele legate de mediu, de siguranta si de digitalizare. Masurile trebuie sa respecte principiul de „a nu prejudicia in mod semnificativ”, in conformitate cu obiectivele de mediu ale regulamentului privind taxonomia, relevant pentru drumuri. In cadrul regulamentului respectiv ar trebui sa fie respectate criterii generale, indeosebi absenta unei cresteri semnificative a emisiilor de gaze cu efect de sera si a altor poluanti. Investitiile in drumuri ar trebui sa fie insotite de un set coerent de reforme pentru a asigura ecologizarea, cum ar fi stimulentele pentru vehiculele nepoluante si ar trebui sa fie coerente cu „planul cuprinzator de transport” al politicii de coeziune”, a precizat comisarul Paolo Gentiloni intr-un raspuns acordat europarlamentarului Tudor Ciuhodaru la solicitarea de a se clarifica ce masuri trebuie sa intreprinda statul roman pentru a include A8 in PNRR.

Pana in acest moment insa, nu exista nicio certitudine ca Autostrada Moldova-Transilvania va fi inclusa in Planulul National de Reforma si Rezilienta, autoritatile speriindu-se cel mai sigur de termenul extrem de scurt de finalizare a lucrarilor.


„Capetele acestui sector (circa 50 km) sunt propuse spre finantare in PNRR de catre societatea civila, dar, in momentul de fata, nu exista certitudinea alocarii fondurilor. La celalalt tronson (Iasi – Tg. Neamt), lucrurile sunt mai complicate: MT a prevazut o esalonare la plata pentru viitorul proiectant al lucrarilor (contractul se semneaza in primavara) pe parcursul a 4 ani. Alocarile arata astfel: 4,8 milioane lei (2021), 23,1 milioane lei (2022), 27,5 milioane lei (2023) si 12 milioane lei (2024)”, a scris Asociatia Moldova vrea autostrada pe Facebook.

2 COMENTARII

  1. Dacă-i pe bază de „criterii de evaluare”, nicio șansă de finanțare!
    Păcat! E-așa frumoasă că-ți vine să zici ca-n fața girafei: „-Așa ceva nu există!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.