Daca Tarom nu va respecta planul de restructurare agreat cu Comisia Europeana, plan care implica restructurari de personal astfel incat sa se ajunga la schimbarea raportului dintre personalul navigant si restul salariatilor, compania va avea soarta celorlalti operatori aerieni de stat din Europa de Est.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunta ca transportatorul aerian national va trebui sa respecte planul de restructurare acceptat de Comisia Europeana. In opinia sa, o companie de tipul Tarom trebuie sa aiba cam 90% din angajati personal navigant si 10% suport.
„Ceea ce stiu, legat de Tarom, este urmatorul lucru: ca nu e intr-o situatie simpla, ca situatia asta nu e de acuma, ci vine din spate, ca are un plan de restructurare acceptat de Comisia Europeana pe care va trebui sa-l urmeze. Daca nu-l urmeaza, Tarom-ul, din pacate, va avea soarta fostelor companii aviatice din estul Europei”, a afirmat Sorin Grindeanu sambata, la postul Digi24.
Potrivit oficialului, la compania aviatica romaneasca este exista o „debalansare” in ceea ce priveste personalul angajat.
„Inclusiv in iunie trebuie sa faca restructurari, pentru ca in momentul asta e debalansata zona de angajari, in ce sens? O companie de tipul Tarom trebuie sa aiba cam 90% din angajati personal navigant si 10% suport”, adauga ministrul.
El explica faptul ca mare parte din zona de suport sunt angajati la mentenanta, in conditiile in care alte companii au acest serviciu externalizat.
„Daca nu se va ajunge acolo, situatia nu va fi una simpla. E un tic-tac, atat la Tarom, cat si la CFR Marfa. Trebuie sa termine prima faza din planul de restructurare”, a adaugat ministrul.
Acesta admite ca „a gasit” in companiile din minister membri de partid si sustine ca in toate companiile din subordinea Ministerului a inceput un proces de selectie, de catre firme de recrutare.
„E prima data cand pentru toate companiile, si nu sunt putine, de la Ministerul Transporturilor am pornit acest proces, absolut necesar”, spune ministrul.
La randul sau, directorul general al companiei, Mihaita Ursu, a anuntat saptamana trecuta ca procesul de restructurare de personal la Tarom se va inchide probabil in maximum doua saptamani.
In anul 2020, in contextul pandemiei, anul cu lockdown, Tarom a transportat 850.000 de pasageri, cu tot cu cursele de tip charter, iar in 2021 aproape si-a dublat numarul de pasageri transportati, la 1,5 milioane.
„Am inceput o reforma radicala in anul 2020. Practic, in iulie, a prins contur prima forma de plan de restructurare care in august 2020 a fost depus la Comisia Europeana, plan care nu a fost inca aprobat. Suntem inca in discutii si negocieri cu Comisia. Acest plan a avut patru piloni. In primul rand a fost componenta de restructurare de personal. Probabil ca in maximum doua saptamani, cu ajutorul consultantului PricewaterhouseCoopers, care a fost selectionat pentru a ne ajuta in acest proces de restructurare si reorganizare, vom inchide si restructurarea de personal, acea himera in care la un moment dat nimeni nu credea. Va anunt oficial ca se va inchide”, a spus seful Tarom,la Conferinta Anuala si Adunarea Generala a Asociatiei Aeroporturilor din Romania.
O alta componenta a fost innoirea flotei, insa cea mai importanta componenta a fost optimizarea comerciala si optimizarea tuturor costurilor din acea perioada.
Una dintre principalele masuri in acea perioada dificila a fost introducerea intregului personal din companie in acel program de somaj tehnic si, prin rotatie, ”am asigurat functionalitatea ei, adica au fost pastrate elementele de conducere care puteau doar sa asigure continuitatea si personalul adiacent prin rotatie intra in somaj tehnic. Ca exemplu, in ianuarie 2021, 431 dintre salariatii nostri erau in somaj tehnic si au generat o economie la salarii de 850.000 de lei in luna respectiva. Extrapoland, sumele la final au fost mult mai mari si a rezultat o reducere de cheltuieli”, a spus el.
O alta masura implementata la nivelul companiei a fost reducerea programului de lucru de la cinci zile lucratoare la patru, conform Codului Muncii, ceea ce a permis, practic, o reducere de 20% a salariilor, „cu consecintele si nemultumirile de rigoare la vremea respectiva”.
„Pana la urma am reusit sa convingem angajatii ca este benefic pentru companie, daca vrem sa o salvam, sa incepem sa facem si sacrificii. Tot ca exemplu, in aprilie 2021, un numar de 752 de angajati erau in acest program inclusi, generand o reducere a cheltuielilor salariale cu 1,1 milioane (de lei – n. r.). Deci, prin cele doua masuri, undeva in jur de doua milioane de lei, deci aproximativ 500.000 de euro pe luna, reduceri de cheltuieli”, a spus reprezentantul companiei.
Concomitent cu aceste masuri, a continuat el, s-a initiat si un program de plecari voluntare.
„Am avut trei etape. In aceste etape au plecat aproximativ 230 de angajati. Beneficiul acestei masuri a fost ca am incercat sa diminuam riscurile adiacente ale unor procese si eventuale litigii cu angajatii. Ne asteptam acum, la finalul acestei restructurari, sa avem niste litigii, sa fim contestati in instanta. Suntem deja contestati in instanta cu sanse minime sa fie anulata cumva procedura de vreo instanta din Romania”, a explicat Mihaita Ursu.
Directorul general al companiei a precizat ca Tarom a fost nevoita sa identifice, in plina pandemie, o noua linie de business, care sa aduca venituri, respectiv cursele charter.
„Tarom, fiind o companie de curse regulate, de linie, intrase intr-o rutina. Se zbura doar pe curse regulate, ceea ce stia sa faca de 65 de ani, nu era nicio problema, facea bine. A trebuit sa identificam o alta sursa de venit si una dintre principalele surse de venit pe care le-am identificat a fost reinventarea acestor curse de tip charter. Am avut discutii cu tur-operatorii din Romania, am incheiat niste contracte si asa a rezultat un business de succes in perioada aceea si ne-a asigurat supravietuirea: zborurile de tip charter. Am zburat aproape zilnic de pe toate aeroporturile din Romania cu ajutorul colegilor nostri din tara. Am zburat Egipt zilnic – Hurghada, Sharm El Sheikh, Luxor etc. si destinatii exotice. Am inceput in decembrie 2020 primele zboruri catre Maldive, Insulele Capului Verde, Madeira, Tenerife si multe alte destinatii. In Mombasa, Kenya, am fost prima companie si prima tara care a trimis turisti dupa relaxarea restrictiilor”, a aratat Ursu.
Anul trecut, aceasta noua linie de business a adus companiei venituri de 61 de milioane de dolari.
„In 2021, din aceasta linie de business de tip charter, am avut venituri de 61 de milioane de dolari. (…) In 2020, cand testam practic aceasta divizie, am reusit pentru vremea respectiva o fabuloasa suma de 7,2 milioane de euro. Tot in 2021, ca ordin de marime, compania pe cursele regulate pe care le facea dintotdeauna a avut venituri de 90 de milioane. Deci, practic, 61 vs 90. Am ajuns la un procent fabulos de 40% practic din total venituri in cadrul companiei”, a adaugat el.
Compania a aplicat totodata un proces de reducere a costurilor si si-a inchis agentiile externe, cu exceptia celor din Bruxelles si Chisinau. La fel a procedat si cu cele interne.
„Am inceput sa reducem costurile. In afara de contractele comerciale pe care le-am renegociat sau le-am amanat, am reusit sa facem niste economii la bugetul companiei prin relocarea Directiei de zbor din cadrul CNAB, unde plateam o chirie de 440.000 de euro pe an, in cladirea noastra care era peste drum si care nu fusese folosita vreme indelungata la capacitate maxima. Am suspendat tot ce inseamna cheltuielile de marketing si publicitate, rezultand inca aproximativ 200.000 de euro pe an, am inchis agentiile noastre externe care in momentul in care le-am analizat nu aveau venituri cat aveau costuri si cheltuieli. S-a luat decizia sa se inchida si au ramas doar doua agentii externe: Bruxelles si Chisinau, pentru conectivitati. Am inchis si agentiile interne, care aveau aceeasi productivitate ca si agentiile externe. Ba, mai mult, acolo aveam si spatiile noastre care generau alte costuri adiacente cu chirii, cu intretineri, cu utilitati si cu tot ce implica. Din toata aceasta miscare pe care am facut-o atunci am reusit sa reducem doua milioane de euro pe an, deci alta suma care practic ne-a ramas in acest buget”, a mai spus Ursu.
