22.000 de kilometri de cale ferata de mare viteza in toata Europa, 39 de statii Starline care vor lega intregul continent, dintre care o statie la Bucuresti, si o viteza de deplasare mai mare cu 30% fata de cea a masinilor si a cailor ferate traditionale.
Acestea sunt dezideratele think tank-ului Starline care intentioneaza sa creeze o retea de cale ferata de mare viteza contectata in intreaga Europa, proiectata sa functioneze la 300-400 km/h. Modelul Starline este inspirat din China care a construit 42.000 de kilometri de cale ferata de mare viteza in doar doua decenii, cu trenuri depasind in mod regulat 350 km/h.
Starline isi propune sa aplice aceeasi reteta depasind granitele fiecarui stat, astfel incat distanta de la Helsinki la Berlin sa fie parcursa in cinci ore.
Practic, Starline isi propune sa extinda reteaua TEN-T intr-un sistem feroviar european indraznet de mare viteza. Accentul in acest proiect este pus pe legarea tarilor, „mai degraba decat pe dezvoltarea cailor ferate interne, care ar trebui sa ramana o responsabilitate nationala”: „Fiecare tara are cel putin o statie, asigurand un acces larg, in timp ce economiile mai mari si nodurile industriale cheie obtin conexiuni suplimentare pentru a consolida legaturile economice si culturale”.
In proiectul Starline este prevazuta contectarea tuturor tarilor UE, dar si regiuni din jurul acestora, care „sunt impletite din punct de vedere economic si istoric”: „Tari precum Anglia, Turcia si Ucraina servesc drept exemple, asigurand o retea de mare viteza care ajunge pe intreg continentul. Caile ferate nu ar trebui sa fie limitate de granitele politice atunci cand viitorul Europei depinde de conexiuni mai profunde”.
Pentru acest sistem de calatorie sistemul Starline este gandit ca o investitie care in final va sprijini cresterea economica, obiectivele climatice si competitivitatea industriala:
-
Starline ar trebui sa fie finantat printr-o combinatie de bugete de infrastructura ale UE, finantare de la Banca Europeana de Investitii (BEI) si obligatiuni UE pe termen lung, asigurandu-se ca reteaua este construita ca un activ european comun, nu un mozaic de investitii nationale.
-
In timp ce fondurile UE ar trebui sa acopere coloana vertebrala a retelei, guvernele nationale ar trebui sa-si cofinanteze statiile si conexiunile regionale respective. Sectorul privat poate juca un rol in dezvoltarea statiilor, in serviciile comerciale si in operatiunile de logistica.
-
Preturile biletelor ar trebui sa fie semnificativ mai mici decat zborurile pe distante scurte si serviciile feroviare existente, pentru a incuraja adoptarea in masa. In cele din urma, scopul nu este de a maximiza profitul, ci de a face din trenul de mare viteza alegerea implicita pentru calatoriile europene.
-
Reteaua de transport de marfa dedicata Starline ar oferi un flux constant de venituri, permitand companiilor sa plateasca pentru accesul prioritar la coridoarele logistice. Acest lucru nu numai ca imbunatateste eficienta lantului de aprovizionare, dar ajuta la subventionarea tarifelor pentru pasageri, asigurand viabilitatea pe termen lung.
Starline este un plan pentru un alt tip de viitor – unul in care trenurile albastre de mare viteza aluneca fara probleme peste granite, facand calatoriile fara efort, durabile si profund conectate. Nu doar o modalitate mai rapida de a ajunge de la A la B, ci o noua poveste a miscarii europene.
Miscarea Europei cu trenul
Starline este un plan pentru o noua retea feroviara europeana de mare viteza – una care conecteaza tari la fel de perfect ca liniile de metrou ale oraselor. Construit pe infrastructura existenta si planificata, acorda prioritate vitezei, durabilitatii si simplitatii, facand calea ferata de mare viteza cea mai naturala modalitate de deplasare pe continent.
Un nou reper continental
Starline este mai mult decat un sistem de transport – este o declaratie. Un reper al ambitiei europene, ofera un simbol tangibil al progresului intr-un moment in care unitatea poate fi abstracta. Trenurile sale de un albastru intens devin simboluri ale conexiunii, trecand granitele cu usurinta. Asa cum spatiile publice si catedralele marete au definit candva identitatea europeana, Starline ofera continentului un nou reper pentru secolul 21 – unul pe care oamenii il pot vedea, folosi si cu care se pot mandri.
Vorbind despre timpii de implementare ai acestui proiect, Starline face referire la trecerea la o alternativa ecologica de transport, in detrimentul transporturilor aeriene, aratand ca planul sau poate fi implementat pana in 2050:
„Transportul este una dintre cele mai mari provocari climatice ale Europei, responsabila pentru 25% din emisiile totale – iar aviatia este cel mai rapid contributor. Zborurile pe distante scurte raman implicite pentru milioane, in ciuda faptului ca trenul de mare viteza emite cu 90% mai putin CO₂ pe calatorie. Trenurile electrificate alimentate cu surse regenerabile ar putea transforma mobilitatea europeana intr-un model de durabilitate.
Cu toate acestea, fara o retea unificata, calea ferata se lupta sa concureze. Tari precum Franta si Austria au inceput sa restrictioneze zborurile pe distante scurte acolo unde exista alternative feroviare, dar impactul real necesita o abordare continentala. O trecere indrazneata catre calea ferata de mare viteza ar putea fi cea mai buna sansa a Europei de a-si indeplini obiectivele de zero net pentru 2050, asigurand in acelasi timp ca mobilitatea ramane atat rapida, cat si ecologica”.
