INVESTITII PE DUNARE – Ministerul Transporturilor pregateste 1 miliard de lei pentru restaurarea zonei de bifurcatie a bratului Bala pentru navigatia pe Dunare

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii vrea sa investeasca peste 1 miliard de lei in restaurarea si renaturarea zonei de bifurcatie a bratului Bala pentru asigurarea conditiilor de navigatie si de protectie a mediului pe Dunare. Astfel, pe site-ul ministerului a fost publicat in dezbatere publica proiectul de Hotarare pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai acestui obiectiv de investitii declarat de utilitate publica si interes national.

Valoarea totala a investitiei (inclusiv TVA) este de 1.020.761.673 lei, din care partea de constructii si montaj este de 707.032.937,84 lei. Durata de realizare a investitiei este de 60 luni, din care durata de executie este de 48 luni, de la data emiterii ordinului de incepere.

Finantarea obiectivului de investitii se realizeaza din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2017 si de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Durata de executie a investitiei este de patru ani.

”Sectorul Calarasi – Braila (km 375 – km 175) ridica probleme pentru navigatie datorita zonei de campie pe care o strabate cu o panta hidraulica mica si un coeficient de despletire mare (bifurcarea unor brate secundare ca: Borcea, Bala, Macin, Valciu si Caleea). Efectele morfologice speciale din zona bifurcatiei bratului Bala, amonte de km 345, se datoreaza si stancii submerse de la Parjoaia/Izvoarele, situata la malul drept, care, in special la debite mici si foarte mici ale fluviului, dirijeaza curentii de apa preponderent spre bratul Bala si respectiv Borcea inferioara, in detrimentul cursului principal al Dunarii”, se arata in Nota de fundamentare.

Pe bratul pentru care se prevede restaurarea si renaturarea prin proiect se poate naviga actualmente pe o distanta de aproximativ 1.700 m dupa care bratul se colmateaza. Restaurarea are in vedere folosirea topografiei si proprietatilor si avantajelor terenului si a elementelor naturale existente pentru reducerea cantitatilor de dragare /excavare ale bratului existent in corelare cu configuratia sa de acum 100 de ani in care unghiul de intrare al bifurcatiei era mult mai mare si situat mai in amonte.

Suprafata destinata pentru lucrarile de restaurare si renaturare a zonei de bifurcatie a bratului Bala si masuri suplimentare de mediu este de aproximativ 110 ha pe domeniul public al judetului Calarasi. Parte din aceste suprafete vor fi destinate implementarii masurilor de prevenire a impactului si/sau de atenuare a impactului asupra mediului.

Prin restaurarea / renaturarea bratului Bala se urmaresc urmatoarele obiective:

• Cresterea nivelului Dunarii Vechi prin modificarea distributiei debitului la bifurcatia Bala – Dunarea Veche, in special pentru debitele mici ale Dunarii Vechi, pentru a permite navigatia navelor pe Dunarea Veche;
• Asigurarea conditiilor hidraulice (viteza de curgere, adancime) si a celor geometrice (latime) pentru a indeplini conditiile de navigatie pe bratul nou;
• Asigurarea conditiilor hidraulice si biologice favorabile in zona bifurcatiei, cu privire la aspectele legate de migratia ihtiofaunei, in special prin: Reducerea vitezei de curgere sub 1.5 m/s intr-un scenariu optim, pentru o viteza maxima de 1.8 m/s, pentru a permite migratia sturionilor in amonte; Mentinerea unei viteze minime de 1 m/s pentru atragerea ihtiofaunei; Refacerea unei conditii benefice privind habitatele ihtiofaunei.

In acest sector, principalele brate sunt:

• Bratul Borcea in partea de vest, desfasurandu-se intre km 373 si km 241;
• Bratul Dunarea Veche, pe latura estica a baltii, se desfasoara intre km 373 si km 241;
• Bratul Bala, se desprinde de Dunarea Veche la km 345+500 si se varsa in bratul Borcea la km 68 (pe Borcea).

Avand in vedere complexitatea acestei zone, in cadrul proiectului “Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila, km 375 – km 175”, ale carui lucrari au fost finantate prin POS-T 2007 – 2013, a reiesit necesitatea realizarii unui studiu suplimentar, de solutii tehnice alternative, in zona de bifurcatie a bratului Bala.

Conform recomandarilor Comisiei Dunarii, cerintele minime pentru senal sunt:

• latime de 180 m;
• adancime la ENR de 2,5 m;
• raza de curbura de 1.000 m.

Studiul de fezabilitate pentru “Restaurarea si renaturarea zonei de bifurcatie a bratului Bala pentru asigurarea conditiilor de navigatie si de protectie a mediului pe Dunare” a fost finantat prin POIM 2007 – 2013, iar in anul 2023 a obtinut Acordul de mediu nr. 5/06.09.2023 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi.

Studiul a constat in elaborarea unor scenarii, care sa includa combinatii de lucrari hidrotehnice care in combinatie cu lucrarile deja executate la punctul critic 01 Bala (digul de dirijare, apararile de maluri, pragul de fund executat la cota 0,0 m MNC si lucrari de dragaj pe Dunare in zona km 345-343) sa atinga obiectivul proiectului, respectiv cresterea nivelului pe Dunare, in zona bifurcatiei cu bratul Bala, cu pana la 1,20 m.

Au fost elaborate 9 scenarii, dintre acestea alegandu-se solutia tehnica care presupune urmatoarele lucrari hidrotehnice:

1. Restaurarea si renaturarea unui vechi brat de bifurcatie catre bratul Bala care sa creeze premisele si conditiile atat pentru navigatie (ca varianta alternativa de navigatie pentru Dunarea Veche, in cazurile limitate cu debite foarte mici ale Dunarii), cat si pentru migratia amonte/aval a sturionilor, care cuprinde si:

• a. relocarea zonei de bifurcatie mai in amonte de locatia actuala (aprox. in dreptul km 347) si modificarea unghiului de bifurcatie pentru a evita influenta rocii Parjoaia asupra directiei curentilor apa care dirijeaza fluxul se apa spre bratul Bala;
• b. pentru protectia mediului: realizarea unei protectii naturale a albiei bratului restaurat/renaturat pentru a limita erodarea si evolutia sa in timp (limitarea schimbarilor morfologice la nivelul bifurcatiei);
• c. pentru protectia mediului: crearea unei rugozitati a bratului restaurat care sa asigure cresterea rezistentei la curgere a apei, ceea ce va conduce la redistributia debitului la nivelul bifurcatiei in favoarea cresterii debitului pe Dunarea Veche si la generarea unei viteze de curgere pe brat care sa fie compatibila cu capacitatea de migratie a faunei acvatice (in special a sturionilor) cat si cu navigatia;

2. Ridicarea nivelului pragului de fund existent pe bratul Bala de la 0 m MNC la 6,5 m MNC pentru a se genera rezistenta la curgere necesara devierea apelor spre Dunarea Veche.

Pentru asigurarea stabilitatii de-a lungul anilor a profilului longitudinal si pentru a impiedica coborarea albiei, 3 praguri ingropate vor fi construite pe bratul restaurat/renaturat: unul la inceput, unul la sfarsit si unul in mijlocul bratului, in zona de contact dintre bratul restaurat/renaturat si digul de dirijare existent.

3. Dragaj in senalul navigabil pe Dunare intre km 345+500 si km 343;
4. Lucrari siguranta navigatiei.

Organizarea de santier este prevazuta a se realiza pe pontoane plutitoare care vor fi amplasate pe apa, in zona de realizare a lucrarilor, pe teritoriul judetului Calarasi. Pontoanele care vor fi utilizate vor fi dotate cu toate instalatiile astfel incat sa respecte legislatia specifica in vigoare si sa nu constituie un pericol pentru siguranta navigatiei, a persoanelor, a materialelor, precum si pentru protectia mediului.

Proiectarea preliminara efectuata pentru a reda geometria bratului restaurat/renaturat releva urmatoarele caracteristici ale bratului:

• lungimea totala a bratului restaurat/renaturat este de aprox. 3.400 m din care, lungimea bratului existent este de aprox. 782 m la care se adauga o extindere pe aprox. 1.640 m;
• lungimea transversala a albiei: 200 metri;
• panta malului fixata la 3H/1V;
• cota albiei la gura de admisie la 0 m MNC;
• cota albiei la deversare la -0,5 m MNC;
• coeficientul de rugozitate in jur de 25.

Structura aproximativa a suprafetelor, care pentru anumite componente se suprapun:

1. pentru restaurare/renaturare brat:
   • suprafata teren uscat: 45 ha;
   • suprafata teren umed: 30 ha;
2. pentru masurile de prevenire/atenuare a impactului asupra mediului:
   • suprafata teren uscat: 50 ha;
   • suprafata teren umed: 5 ha.
3. suprafata destinata dragajului – 37,4 ha pe bratul Dunarea Veche de la km 345+500 la km 342,0 km.

Terenul nu va fi ocupat definitiv decat in mic procent aprox. 1,3% (aprox. 1,4 ha) care va ramane la suprafata apei constand in protectii de mal din piatra, fara alt material prefabricat, restul de piatra va fi folosit imers pentru ridicarea nivelului pragului de fund de pe bratul Bala, aprox. 1,3 ha si pentru amenajarea habitatelor sturionilor cunoscut fiind faptul ca acestia prefera un substrat pietros, turbionar pentru depunerea icrelor. Partea de extindere a bratului pe aprox. 1.640 m si partea de modificare a latimii bratului existent pe 1.782 m reprezinta 55,7 ha care va fi modificat din zona terestra in luciu de apa. De aceea, sintagma de ocupare definita a teritoriului nu se preteaza pentru acest proiect.

Obiectivul de investitii are beneficii indirecte pentru asigurarea debitului minim de apa pentru racirea reactoarelor de la centrala nucleara de la CNE Cernavoda cu asigurare de 97% (asigurarea normata de 97%, reprezinta conditia pentru functionarea unitatilor 3 si 4) si una din conditiile de baza pentru dezvoltarea si implementarea Proiectului «Continuarea lucrarilor de construire si finalizare a unitatilor 3 si 4 la CNE Cernavoda»”.

Regia Autonoma “Administratia Fluviala a Dunarii de Jos” Galati (AFDJ Galati) functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si conform prevederilor HG nr. 492/2003 indeplineste functia de autoritate de cai navigabile pe sectorul romanesc al Dunarii de la intrarea in tara la km 1.075 pana la iesirea in Marea Neagra, pe bratul Sulina, in rada Sulina, pe bratele navigabile ale Dunarii, Borcea, Bala, Macin, Valciu, Caleia, pe bratul Chilia cu bratele secundare, pe bratul Sfantul Gheorghe cu canalele de rectificare si pe bratele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunarea Veche.