Cea mai scumpa autostrada din Romania nu are nicio sansa sa vada asfaltul in urmatorii ani! Nici nu ar avea cum, in conditiile in care, chiar si dupa ani de trenare, pregatiri si studii, ies la suprafata grave erori de calcul si masuratori care fac imposibila punerea in aplicare a studiului de fezabilitate existent pe Sectiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrazii Sibiu-Pitesti, in lungime totala de 37,40 km, la sumele de bani alocate acestui proiect. Schema este simpla: un proiect imposibil pentru care (desi multi) se aloca insuficienti bani, iar niciun constructor serios si realist nu poate garanta executia in termen a unei lucrari de asemenea amploare.
Vorbim despre cel mai important proiect de infrastructura rutiera din Romania si in acelasi timp cel mai dificil de construit – fiind prima autostrada montana ce va traversa Carpatii intre Muntenia si Transilvania, Sectiunile 2 si 3 (in lungime totala de cca 70 km) fiind construite prin munti si dealuri – care inca din 2008 se incearca scos la lumina, iar cand se reuseste are la baza documentatia invechita pentru care expertii din domeniul infrastructurii au avertizat ca este necesar a fi actualizata pentru ca proiectul sa poata fi implementat.
Cel mai elocvent exemplu este la tunelul Poiana, lung de 1,7 km pentru care s-au facut 2 investigatii geotehnice, in 2008, la capetele lui, CNAIR solicitand in schimb constructorilor sa ofere solutii tehnice in directiile trasate si cuprinse in Studiul de fezabilitate din 2008, dar fara a se cunoaste detaliile geotehnice si morfologice ale solului din amplasamentul Proiectului – tunelul Poiana.
In zadar s-a incercat un nou studiu de fezabilitate (reziliat in 2017) caci acesta nu a cuprins tocmai sectoarele de munte din Sectiunea 3 Cornetu-Tigveni (pentru care astazi CNAIR cauta constructor) si degeaba au lansat o licitatie pentru investigatiile geotehnice, in 2019, caci aceasta a fost anulata in acelasi an, fiind luata de buna documentatia din 2008 care sta astazi la baza licitatiei CNAIR.
Dovada ca CNAIR a incurcat borcanele de tot sta in faptul ca in cuprinsul procedurii de atribuire a comis gafe de nepermis pentru care in trecut instante europene si nationale au sanctionat institutia, catalogand drept nelegale unele practici.
Acesta este si motivul pentru care Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad a depus la finalul lunii ianuarie 2022 o contestatie la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) prin care a solicitat suspendarea procedurii de atribuire a contractului privind proiectarea si executia Sectiunii 3 Cornetu-Tigveni a Autostrazii Sibiu-Pitesti pana la solutionarea contestatiei criticand documentatia tehnica pusa la dispozite de CNAIR, lipsa de profesionalism a Comisiei de evaluare, termenul nerealist al depunerii ofertelor, lipsa de coerenta si consencventa cu privire la cerintele imperativ privind lucrarile de poduri si lucrari hidrotehnice, limitele de expropriere, etc.
Contestatia asocierii WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad , in posesia careia Lumea Infrastructurii a intrat, vine cu doar o saptamana inainte de termenul la care Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) ar fi trebuit sa anunte finalizarea procedurii de atribuire a contractului de executie pentru Sectiunea 3 Cornetu-Tigveni. Caci, dupa doua amanari pentru depunerea ofertelor, CNAIR stabilise termenul de 7 februarie 2022 pentru finalizarea licitatiei.
O licitatie pe un proiect cu fonduri europene la care firmele europene nu au participat, criticand imposibilitatea punerii in aplicare a proiectului in conditiile retinute in studiu de fezabilitate, fiind prezente in schimb companiile turcesti! In cazul in care CNAIR va merge mai departe cu licitatia ar insemna ca Sectiunile 2 si 3 ale Autostrazii Sibiu-Pitesti vor fi construite de companii turcesti. Daca vor fi construite!
Astfel, in contestatia la CNSC Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad critica faptul ca, la solicitarile de clarificari ale ofertantilor, Autoritatea Contractanta CNAIR a transmis raspunsuri prin care a modificat sau adaugat „in mod nelegal la documentatie”, a oferit raspunsuri neconcludente, contradictorii si a transmis documente tehnice noi! Mai exact, prin raspunsurile oferite CNAIR a atasat noi „Anexe”la documentatie ce ar fi trebuit analizate intr-un timp extrem de scurt.
Mai exact, abia in ultima clipa CNAIR a oferit acces la documentatia pentru elaborarea propunerilor tehince si financiare – Studiu Geotehnic, Studiu arheologic suplimentari, Aviz de gospodarirea apelor, documentatii privind mutarile si protejarile de utilitati: „Cele aproape 300 de raspunsuri la solicitarile de clarificare publicate de catre Autoritatea Contractanta la data de 18.01.2022, respectiv 20.01.2022, sunt presarate cu incalcari ale dispozitiilor legale si ale principiilor care guverneaza legislatia achizitiilor publice (…) Autoritatea Contractanta modifica documentatie de atribuire, incalca dispozitii legale imperative, nu ofera clarificari concludente si transparente, ofera raspunsuri contradictorii”.
Tot acest comportament al CNAIR a facut astfel imposibila depunerea in termen a ofertelor pentru proiectarea si executia Sectiunii 3 Cornetu-Tigveni a Autostrazii Sibiu-Pitesti, aspect care in trecut a fost sanctionat de CNSC in alte spete, CNAIR fiind criticata ca nu a elaborat documentatii de atribuire clare, proportionate, prin care sa isi asume raspunderea unei bune si corecte desfasurari a contactului, conform dispozitiilor legale. In acest sens, exista Decizia CNSC 1877/2014, Decizia CNSC 6599/2018, ori Decizia CNSC 0732/2014.
CNAIR vrea sa puna in sarcina ofertantilor documentatia tehnica si riscurile aferente proiectului
De altfel, evidentiind comportamentul nelegal al CNAIR in legatura cu modul de intocmire a documentatiei, in contestatia formulata de Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad se arata ca inclusiv Curtea de Justitie a Uniunii Europene a sanctionat modificarile la documentatia de atribuire pe parcursul unei proceduri de achizitie publica retinand ca acest comportament „reprezinta o incalcare esentiala a principiilor de baza, intrucat reprezinta o schimbare a regulilor competitiei pe parcursul acesteia.
„In situatia de fata, avand in vedere numarul impresionant de solicitari de clarificare formulate, precum si numeroasele inadvertente/modificari/incalcari cuprinse in raspunsurile la solicitarile de clarificari este evident ca nu au fost respecte principiile europene, iar Autoritatea Contractanta nu a tinut cont de nicio linie directoare obligatorie trasata de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene (dreptul european fiind obligatoriu a se aplica cu prioritate in absolut orice procedura de achizitie publica care ar fi lansata in Romania)”, se arata in Contestatia depusa la CNSC.
Pe langa aceasta, se retine in Contestatie, CNAIR a oferit raspunsuri contradictorii. Spre exemplu, pe o parte a solicitat intocmirea ofertelor in conformitate cu datele si informatiile puse la dispozitia tuturor candidatilor in vederea asigurarii unei oferte comparabile si competitive, iar pe de alta a solicitat ofertantilor sa identifice zone de instabilitate suplimentare pentru care sa propuna in cuprinsul ofertei solutii tehnice alternative precum si cuantificarea acestora, lucru imposibil, se precizeaza in Contestatie, in cazul unui raport geotehnic complet.
Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad critica totodata faptul ca in documentatie „exista kilometri intregi de traseu care nu prevad nicio investigatie geotehnica”, lucru care face imposibila estimarea unor costuri pentru posibile alunecari de teren, din cele 40 de foraje din documentatia de atribuirea doar 20 au investigatie de laborator, insa niciuna dintre aceste investigatii nu permite efectuarea calculelor cu privire la alunecarile de teren, etc.
„Ca masura de remediere solicitam CNSCS sa constate ca toate raspunsurile AC prin care se incearca transferarea in sarcina ofertantilor a riscurilor privind documentatia tehnica pusa la dispozitie Antreprenorului, respectiv transferarea in sarcina viitorului Antreprenor de riscuri ale Beneficiarului, astfel definite sub clauza 68.1 a Conditiilor generale, sunt nelegale si trebuie inlaturate din Documentatia de Atribuire. (…)
Avand in vedere multitudinea de raspunsuri la clarificari prin care se tinde a se stabili obligatii, termene, raspunderi si riscuri contractuale, ce exced cadrului impus de HG 1/2018, este extrem de important ca prin Decizia Consiliului sa fie cenzurata cu titlu general practica nelegala a Autoritatii Contractante”, se arata in Contestatia de la CNSC a Asocierii WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad.
CNAIR a ramas pe pretul vechi, in ciuda pandemiei covid-19 care a crescut pretul materialelor de constructii
In cuprinsul contestatiei este relevata si modalitatea prin care CNAIR a incercat sa ateste ca a adoptat modificarile in cadrul modelului de Acord contractual pentru corelarea prevederilor OUG 15/2021 privitoare la reglementarea unor masuri bugetare (constand in introducerea unor clauze de ajustare a pretului in cadrul documentatiei). De fapt, se arata in Contestatia depusa la CNSC, CNAIR ar fi limitat „in mod nelegal aplicarea OG 15/2021 doar la o parte din Pretul contractului, excluzand in mod discretionar, fara nicio baza egala, preturile lucrarilor/serviciilor executate care vor fi suportate din rezervele de implementare”.
Or, tinand cont de faptul ca domeniul infrastructurii s-a confruntat pe durata pandemiei de covid-19 cu reducerea capacitatii de productie la nivel mondial,generand o crestere a preturilor materialelor de constructii, dar si de diminuarea stocurilor materialelor, era firesc sa existe o ajustare a valorii contractelor de achizitie publica, lucru care nu s-a intamplat.
CNAIR trimite ofertantii in teren si ii face buni de plata
De noaptea mintii, din documentatia existenta in procedura de licitatie reiese ca Autoritatea Contractanta a recomandat ofertantilor ca pentru stabilirea intersectiilor denivelate fara acces si restabilirea legaturii rutiere „se recomanda o vizita in teren pentru a se vedea daca intre timp a aparut necesitatea unor relocari suplimentare, astfel incat acestea sa fie incluse in Oferta”. Iar, atentie, daca antreprenorul va considera necesare relocari suplimentare, proiectarea si executia acestora vor fi realizate „pe propria cheltuiala”a constructorului, „fara a putea solicita modificarea pretului contractului”.
Acest lucru, se arata in Contestatia de la CNSC releva ca Autoritatea contractanta nu cunoaste realitatea din teren, luand insa ca posibilitate necesitatea relocari suplimetnare de drumuri, care insa sa se faca pe bani constructorilor.
Autostrada cu Studiu geotehnic din 2008
Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad contesta totodata la CNSC precaritatea Studiului geotehnic din cuprinsul documentatiei de atribuire depre care s-a sustinut ca sunt finalizate, si arata faptul ca Autoritatea Contractanta s-a contrazis in raspunsurile oferite, recunoscand ca este sunt necesare studii de teren aprofundate: „Raspuns 98: Studiul geotehnic a fost realizat in cadrul SF 2008, iar informatia a fost completata in zona tunelului Poiana. Pentru faza urmatoare de proiectare Autoritatea Contractanta a cuantificat necesitatea realizarii studiilor de teren aprofundate, activitatea fiind cuprinsa in Programul de proiectare si in Anexa 1 la Formularul 7 referinta 1.1. Realizarea proiectarii lucrarilor conform normativelor in vigoare inclusiv studiile de teren, desene conform cu executia si Cartea Constructiei”.
Practic, CNAIR solicita ofertantilor solutiile tehnice fara ca acestia sa aiba cunostinta despre detaliile geotehnice si morfologice ale solului din amplasamentul Proiectului: „Pare ca Autoritatea contractanta in mod nelegal indeamna participantii la procedura sa prezinte solutii tehnice cu privire la aplicabilitatea si fezabilitatea carora acestia nu se pot pronunta. In acelasi sens, niciun ofertant nu isi poate permite includerea in oferta sa de solutii tehnice fara a detine datele necesare pentru fundamentarea economica a solutiilor propuse si sub posibila sactiune prevazuta de sub clauza 8.4.”.
Lucrarile de poduri si lucrarile hidrotehnice, neclare pana si pentru CNAIR
Asocierea WeBuild, fosta Astaldi SpA, – Tancrad critica totodata si lipsa de coerenta si consecventa a Autoritatii Contractante in ce priveste cerintele imperative pe lucrarile de poduri si lucrarile hidrotehnice, oferind si de aceasta data raspunsuri neclare. Spre exemplu, autoritatea contractanta a permis ofertantilor sa opteze pentru factorul de evaluare sa deroge de la caracteristicile imperative ale lucrarilor, fara a preciza ca in aceasta situatie este permisa modificarea/nerespectarea cerintei imperative:
„In masura in care in vederea asigurarii tratamentul egal toti ofertantii trebuie sa aiba reprezentarea posibilitatii acestei modificari, consideram ca Autoritatea Contractanta trebuie sa mentioneze in mod expres ca urmare a acestui raspuns, ca este permis ofertantilor sa nu respecte tipul suprastructurii indicat inital ca cerinta imperativa privind proiectarea structurilor, similar modului in care Autoritatea Contractanta a procedat in cadrul clarificarii nr. 1 (din oficiu) la documentatia de atribuire.
Lipsa unui asemenea demers din partea Autoritatii Contractante poate pune ofertantii in situatia de a da curs intocmirii unor oferte in curinsul carora sa prevada modificari ale cerintelor imperative cu consecinta respingerii acestora ca neconforma in situatia in care intentia autoritatii nu a fost aceea de a modifica aceste cerinte”.
In ce priveste lucrarile hidrotehince, Autoritatea Contractanta recunoaste ca exista discreptante intre prevederile cerintelor beneficiarului si acordul de mediu, dar cu toate acestea solicita ca ofertantul care va castiga licitatia sa proiecteze lucrarile tinand cont de pozitiile kilometrice si lungimile din cerintele beneficiarului (care nu au fost impuse), cu toate ca prevederile Acordului de mediu constituie cerinte imperative prevazute de aceleasi cerinte ale beneficiarului.
De retinut, desi Autoritatea contractanta nu a impus cerinte imperative, lucrarile hidrotehnice nu pot fi facute cu modificari si oferte alternative fata de solutiile din studiul de fezabilitate, fiind necesara „asigurarea tratamentului egal”. Iar toate aceste lucrari hidrotehnice era necesar a fi detaliate in schita de proiect cuprinsa in oferta:
„Prin urmare, se impune ca Autoritatea Contractanta sa adopte masuri de remediere cu privire la discrepantele dintre cerintele beneficiarului si Acordul de mediu si cu privire la obligativitatea ofertantilor de a respecta cerintele cuprinse in cadrul acestor documente – care sunt contradictorii.
Lipsa unui raspuns clar, neechivoc si transparent din partea Autoritatii Contactante precum si sublinierea clara a propriilor cerinte referitoare la modalitatea de intocmire a ofertelor pune ofertantii in imposibilitatea intocmirii unor oferte comparabile si competitive cu riscul unei evaluari netransparente si subiective”.
Sectiunea 3 Cornetu – Tigveni va avea o lungime de 37,4 kilometri si se va intinde de la km 44+500 pana la km 81+900.
Durata contractului este de 133 de luni (peste 11 ani) si cuprinde: 14 luni perioada de proiectare, 59 luni perioada de executie si 60 luni perioada de garantie a lucrarilor, conform anuntului din SEAP. Durata contractului poate varia in functie de perioada de garantie a lucrarilor, precum si in functie de durata de executie a contractului ofertata de operatorul economic desemnat castigator.
Sectiunea va avea un tunel cu doua galerii independente in lungime de 1,7 km pe galerie, nod rutier Cornetu si nod rutier Valeni si un ecoduct in zona localitatii Calinesti.
Pana in prezent, CNAIR a selectat sase candidati, dintr-un total de 15, sa depuna ofertele, in ordinea punctajului obtinut, acestia fiind:
1. Asocierea MAKYOL INSAAT + OZALTIN INSAAT
2. Asocierea MAPA INSAAT + CENGIZ INSAAT
3. Asocierea AKTOR + RIZZANI DE ECCHER
4. Asocierea STRABAG + ACCIONA CONSTRUCCION
5. IMPRESA PIZZAROTTI
6. Asocierea ASTALDI SPA + TANCRAD SRL (Astaldi ramanand in cursa dupa ce a contestat la Curtea de Apel Bucuresti solutia initiala a CNAIR, care nu includea si compania italiana).
