Guvernul a aprobat Hotararea de Guvern pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al Romaniei, act normativ prin care este aprobat Programul investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spune ca aprobarea Programului Investitional este un jalon asumat de catre Romania in cadrul PNRR, care trebuia aprobat pana la sfarsitul anului 2021. Programul este in acelasi timp si o conditie favorizanta pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027.
”Prin aprobarea acestui act normativ se vizeaza o schimbare de pradigma ce se concentreaza pe un set clar de prioritati investitionale care sa dezvolte reteaua nationala de transport, fie ea rutiera, feroviara, aeriana, navala sau multimodala. Aprobarea Programului Investitional este parte a jaloanelor asumate de Romania in cadrul Planului national de Redresare si Rezilienta pana in 31.12.2021, fiind in acelasi timp o conditie favorizanta pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027”, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
In contextul politicii europene in domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei retele europene integrate, orientata spre dezvoltarea unei retele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) si a unei retele globale ce va sustine reteaua centrala, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), Romania trebuie sa creasca eficienta investitiilor in infrastructura de transport atat de interes european, cat si de interes national orientate spre dezvoltarea conectivitatii nationale si internationale, precum si cresterea accesibilitatii tuturor regiunilor Romaniei la oportunitatile Pietei Unice.
„Lipsa unei coerente in planificare la nivel national reprezinta un obstacol care impiedica realizarea investitiilor in infrastructura de transport din Romania, prin urmare, dezvoltarea unui cadru strategic stabil in sectorul transporturilor reprezinta o necesitate la care acest Program isi propune sa raspunda in mod adecvat si eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare„, arata ministerul.
Din punct de vedere al abordarii politicilor europene si nationale prezentul Program Investitional reprezinta corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2021 – 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructura de baza la nivel national pe toate domeniile de transport, dar mai ales in sectorul de transport rutier, aplicand politicile si standardele UE referitoare la retelele transeuropene de transport, indeosebi in cadrul sectorului feroviar, cu respectarea tintelor de inverzire a sectorului de transport stabilite in cadrul Pactului Ecologic European si a pachetului Fit for 55, mai ales in ceea ce priveste sectorul rutier.
In acest sens, masurile, investitiile individuale, precum si metodologia de prioritizare a proiectelor din prezentul program sunt ghidate si conditionate de cele trei domenii majore de interes.
Odata cadrul politic european si national setat, prezentul Program descrie pentru fiecare sector de transport situatia existenta, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investitii, metodologia de prioritizare, bugete si calendar de implementare, precum si aspectele legate de guvernanta sectorului, operarea si intretinerea infrastructurii nou create, siguranta si tehnologii de management al traficului, precum si, nu in ultimul rand, aspecte privind protectia mediului si adaptarea climatica.
La baza dezvoltarii componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic nationale gestionate la nivelul MT si al Cestrin, precum si cooperarea cu expertii Bancii Europene de Investitii in cadrul asistentelor tehnice JASPERS si PASSA.
Abordarile strategice sectoriale reflecta gandirea europeana de stabilire a diferite paliere de importanta in cadrul retelelor de transport, astfel incat pentru fiecare sector Programul prezinta o ierarhizare a importantei strategice la nivel de retele primare, secundare si tertiare dupa caz. De asemenea, programul investitional atinge aspectele integrarii tiparelor de calatorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs in special in nodurile urbane importante ale Romaniei.
Programul acopera nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din Romania si prevede necesitatea realizarii a 6.624.1 km de retea rutiera (autostrazi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 km aferenti retelei primare si 3.723,6 km aferenti retelei secundare. In ceea ce priveste reteaua feroviara, programul vizeaza realizarea a 3.274,8 km de cale ferata aferenti retelei primare si 1.228 km aferenti retelei secundare.
Din perspectiva sumelor prevazute in cadrul financiar dezvoltat de prezentul Program, este importanta asigurarea capacitatii de cheltuire a acestor fonduri si de aceea Programul cuprinde prevederi cu privire la cresterea capacitatii administrative si a cooperarii interinstitutionale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.
„In concluzie, Programul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din Romania pe perioada 2021-2030 reprezinta o actualizare a Master Planului de Transport a Romaniei aprobat in 2016, nemodificand aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experienta obtinuta la nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si a beneficiarilor acestuia, vizeaza un parcurs eficient al proiectelor astfel incat la finele decadei sa se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare fata de celelalte State membre, precum si o participare activa la modernizarea conectivitatii europene si introducerea noilor tehnologii sustenabile„, arata Ministerul Transporturilor.
Master Planul General de Transport al Romaniei analizeaza obiectivele majore ale sistemului national de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a interventiilor majore (proiecte şi alte actiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scara nationala.
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scriosteanu, spune ca Planul Investitional 2021-2030 poate fi fundatia pe care va fi construita infrastructura strategica de transport a Romaniei, iar cele mai importante capitole, din punctul sau de vedere, sunt cele care privesc strategia finantarii si dezvoltarea capacitatii administrative, „pentru ca nu putem vorbi despre obiective strategice si liste de proiecte fara a avea finantarea dar, mai ales, capacitatea de a le implementa„.
Strategia finantarii: 72,77 miliarde de euro este necesarul de finantare pentru toate proiectele de infrastructura, din care:
– 41,74 miliarde euro, alocarile estimative maxime (inclusiv mecanismul supracontractarii) prin finantare europeana: 13,06 miliarde euro din fonduri externe (POIM, CEF, POT, PNRR); 28,68 miliarde euro cofinantarea si contributia maxima a bugetului de stat;
– 31,03 miliarde euro, proiecte finantate direct de la bugetul de stat, imprumuturi si fonduri private de tip PPP; 16,32 miliarde euro de la bugetul de stat(in functie de evolutia PIB pana in anul 2030); 14,71 miliarde imprumuturi si fonduri private de tip PPP.
„De aici rezulta transpunerea in cifre a asumarii de a aloca in medie 2%/PIB-ul Romaniei pana in 2030, aproximativ 45 miliarde de euro pentru infrastructura de transport a Romaniei„, spune secretarul de stat.
In ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii administrative (Capitolul 4 din program) chiar daca in 2020 fata de 2019 investitiile au crescut cu 54,19%, in 2021 fata de 2020 investitiile au crescut cu 5,3%, iar in bugetul din 2022 este propusa o crestere a investitiilor cu aproximativ 33%, sunt necesare masuri de cresterea capacitatii administrative care sa conduca la un alt ritm, mult mai mare, de construire a infrastructurii de transport.
Cateva dintre masurile asumate pentru cresterea capacitatii administrative:
– Cresterea calitatii studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice – crearea unui mediu de consultanta de calitate;
– Eficientizarea relatiei cu institutiile si entitatile avizatoare;
– Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice – crearea unui sector de constructii de infrastructura calitativ si competitiv;
– Introducerea unui sistem de judecata mai rapid al contestatiilor;
– Cresterea performantei beneficiarilor si a cooperarii intre autoritatile locale si nationale;
– Monitorizare profesionista a implementarii proiectelor;
– Descentralizarea managementului de proiect catre autoritati locale si directii regionale ale companiilor de administrare a infrastructurii;
– Aplicarea guvernantei coorporatiste (profesioniste) la beneficiarii/administratorii infrastructurii nationale de transport;
– Asigurarea resurselor umane si prin dezvoltarea sistemului de invatamant dual adaptat cerintelor pietei constructiilor;
– Asigurarea/atragerea de personal profesionist renumerat conrespunzator in unitatile de implementare a proiectelor.
„Cu cat reusim sa implementam capitolele de mai sus, cu atat ne vom apropia de tintele propuse in Programul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021- 2030, care sunt urmatoarele:
– lungime autostrazi si drumuri expres in anul 2030: 3.257 km;
– lungime cai ferate retea primara modernizate in anul 2030: 3.222 km;
– lungime cai ferate retea secundara reinnoite in anul 2030: 1.271 km;
– numar statii de cale ferata modernizate: 22;
– suma alocata materialului rulant nou: 1 miliard de euro;
– variante de ocolire nou construite: 61;
– porturi cu infrastructura portuara modernizata: 27;
– magistrale noi de metrou: 6„, spune Scriosteanu.
