Centura orasului Tecuci este de azi primul santier monitorizat cu drone. La soseaua de centura a orasului Tecuci se lucreaza deja de 13 ani, ceea ce este un record absolut, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Oficialul spune ca a fost informat ca termenul de finalizare este mai 2022.
Pe santier lucreaza 12 utilaje si 25 de muncitori, stadiul proiectului fiind de 68%.
”Varianta Ocolitoare Tecuci, un obiectiv despre care am discutat cu autoritaţile locale de la Galaţi, la intalnirea de sambata. Sunt 13 ani de cand oamenii asteapta sa se incheie lucrarile. Un contract marcat ani de zile de lipsa de mobilizare si de rezilieri. Este mult prea mult. Nu mai accept scuze si intarzieri”, a scris, pe Facebook, Sorin Grindeanu.
Grindeanu a anuntat ca vor fi folosite drone pentru supravegherea santierelor.
”I-am informat la randul meu ca, pe proiectul pe care l-am anunţat – de a urmari santierele din ţara cu drone, direct – primul proiect pe care o sa-l urmaresc si o sa-l vedem live pe site-ul ministerului este acesta. Asta este ceva de domeniul incredibilului, ca de 13 ani sa se lucreze. Zici ca e centura Parisului”, a mai afirmat Grindeanu.
Actualul constructor a inceput lucrarile anul acesta, in luna mai. „Am un singur mesaj pentru el… Termenul de finalizare a lucrarilor este luna mai, anul viitor„, a mai spus Grindeanu.
Din decembrie 2022 se va circula pe Autostrada Bucurestiului
De asemenea, in decembrie 2022 se va circula pe Autostrada Bucurestiului, intre DN5 si DN6 si, cu o mobilizare buna a antreprenorilor, in 2023, pe toata A0 Sud, anunta, la randul sau secretarul de stat Irinel Ionel Scriosteanu.
Autostrada de Centura Bucuresti A0 va avea o lungime totala de 101 km si este parte a unui urias proiect european de infrastructura rutiera numit Coridorul 4 pan-european, care traverseaza Romania de la Vest la Est, pe directia Nadlac – Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Constanta.
„Asa cum am promis in urma cu 2 ani, in 2022 vom finaliza cele 5 pasaje pe actuala Centura a Bucurestiului. Primul este gata! Pe pasajul Mogosoaia se circula incepand din data de 30 septembrie 2021. Urmeaza, in ordine, pasajele Domnesti, Berceni, Popesti-Leordeni (Oltenitei) si Cernica. Din 2023, vom circula si pe cele 3 loturi de pe zona de Sud a Autostrazii Bucurestiului„, adauga Scriosteanu.
Acesta anunta un ritm bun de lucru pe loturile I si II ale Autostrazii Bucurestiului, pe zona de Sud.
Cea mai importanta lucrare de pe Lotul I al A0 Sud este intersectia dintre A0 si A2 (Bucuresti- Constanta). Acest nod va fi printre cele mai mari noduri rutiere construite in Romania. Este si punctul critic in privinta duratei de executie, necesarul de timp pentru realizarea acestei lucrari fiind cel mai mare.
Pana acum, au fost forati, armati si turnati toti cei 624 de piloti necesari, s-au armat, cofrat si turnat primele pile si rigle si continua armarea, cofrarea si turnarea radierelor pilelor pe toata zona nodului rutier.
In ceea ce priveste restrictia de trafic de pe A2, pe banda 1 de sens (Constanta – Bucuresti), aceasta va fi ridicata pana la sfarsitul lunii decembrie, cand se va finaliza refacerea infrastructurii rutiere care a fost afectata de lucrarile de realizare a pilei din proximitate.
In total, pe Lotul I al A0 Sud, au fost forati 752 de piloti si mai sunt de forat inca 209.
Se lucreaza la podurile si podetele de pe toata lungimea amplasamentului, respectiv 14 poduri si pasaje si 35 de podete.
A fost decopertat de strat vegetal tot traseul Lotului I al A0 Sud si a inceput realizarea straturilor de fundatie si a straturilor de forma din balast.
A inceput relocarea retelelor de utilitati si devierea lor pentru eliberarea amplasamentului.
Ordinul de incepere a lucrarilor pentru cei 17 km ai Lotului I al A0 Sud a fost dat pe 15 februarie 2021.
Lucrarile sunt executate in partea de Sud a Municipiului Bucuresti, pe teritoriul judetului Ilfov, in localitatile Vidra, Berceni, Popesti-Leordeni, Glina si Cernica.
Pe Lotul II al A0 Sud, s-au forat, armat si turnat 864 de piloti din cei 890 necesari celor 15 poduri si pasaje de pe amplasament.
In santier ajung, in fiecare zi, circa 500 de camioane cu balast, iar pana acum volumul umpluturilor (straturile de fundatie si de forma din balast) a depasit 1.027.000 tone.
„Continua relocarea retelelor de utilitati si devierea lor pentru eliberarea amplasamentului. Continua productia de grinzi in santier, iar pana acum au fost realizate 311 dintre cele 1.460 de grinzi necesare Loturilor I si II„, adauga secretarul de stat.
Pana la sfarsitul lunii decembrie va incepe montarea acestora, la nodul rutier de la intersectia dintre A0 si DN5.
Din toamna anului trecut se lucreaza pe toata lungimea Lotului II al A0 Sud, pentru cei aproape 15 km de autostrada (Bragadiru, Magurele, Jilava, Darasti, 1 Decembrie, Vidra si Cornetu).
Lotul III al A0 Sud leaga DN6, in zona Bragadiru – Cornetu, pana la A1, in zona localitatilor Ciorogarla – Dragomiresti Vale (inclusiv nodul rutier dintre A0 si A1) si are o lungime de 18 km.
Autostrada de Centura Bucuresti Nord esste impartita in patru loturi, ia din noiembrie 2021 a inceput organizarea de santier pe Lotul II.
Este primul lot al Autostrazii Bucurestiului, pe zona de Nord, pe care au inceput lucrarile.
Investitii de 72,7 miliarde euro in infrastructura. Efort financiar de 2% din economia Romaniei
Planul investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 a fost supus dezbaterii publice si va fi aprobat pana la sfarsitul acestei luni. Acesta vizeaza o schimbare de paradigma in sensul concentrarii eforturilor politice, institutionale si financiare ale Romaniei pe un set clar de prioritati, in linie cu interesele nationale si europene, astfel incat, la finalul celor 10 ani, sa avem o retea nationala de transport care sa reprezinte coloana vertebrala de dezvoltare a economiei nationale.
Planul acopera nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din Romania si prevede necesitatea realizarii a 6.624 km de retea rutiera (autostrazi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 km aferenti retelei primare si 3.723,6 km aferenti retelei secundare. In ceea ce priveste reteaua feroviara, planul vizeaza realizarea a 3.275 km de cale ferata aferenti retelei primare si 1.228 km aferenti retelei secundare.
Necesitatile prezentate mai sus se ridica la o valoare totala de 72,7 miliarde euro.
Romania va trebui sa asigure, in urmatorii 10 ani, contributia financiara aferenta proiectelor cu finantare europeana la care se adauga necesarul pentru finalizarea intregii infrastructuri prezentate in acest plan, rezultand un efort financiar in medie de 2% din PIB, pana in 2030, in functie de progresul fizic si financiar al proiectelor.
Planul Investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din Romania pe perioada 2020-2030 reprezinta o actualizare a Master Planului de Transport al Romaniei aprobat in septembrie 2016, nemodificand aspectele importante ale acestuia. Vizeaza un parcurs eficient al proiectelor, astfel incat la finele decadei, sa se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare fata de celelalte state membre, precum si o participare activa la modernizarea conectivitatii europene si introducerea noilor tehnologii sustenabile.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a pus in dezbatere publica si Planul de actiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare si transferul modal cate calea ferata al fluxurilor de transport de calatori si marfa, care va fi aprobat pana la sfarsitul lunii.
Documentul este subsecvent Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, aprobata de Guvernul Romaniei in noiembrie 2020.
Planul, cu o valoare totala de peste 65 miliarde lei, urmareste sa asigure implementarea:
– unui sistem cu indicatori pentru prioritizarea investiţiilor
– unei structuri responsabile cu pregatirea proiectului
– masurilor de crestere a traficului de marfa feroviar cu cel putin 25% pana in 2026 fata de 2020
– de masuri specifice in vederea atingerii unui obiectiv de crestere a numarului de calatori din transportul feroviar cu o medie de 25% fata de nivelul de referinta din 2021.
masurilor de crestere a utilizarii materialului rulant nou achiziţionat
– de masuri de transfer al calatorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de naveta
Pentru a fi posibile aceste actiuni, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii va urmari cresterea eficientei activitatii CFR SA in etapele de pregatire/implementare a proiectelor de investitii finantate din PNRR si a nivelului de expertiza al personalului cu atributii in domeniul pregatirii si implementarii proiectelor de investitii.
„Din punctul meu de vedere, implementarea acestei strategii va asigura renasterea sistemului feroviar romanesc„, considera Scriosteanu.
