Romania nu a depasit inca 1.000 de km de autostrada, fiind cea mai vitregita tara europeana din acest punct de vedere. Dupa darea in circulatie a Autostrazii Bucuresti- Pitesti, primul segment de autostrada din Romania fiind finalizat in anul 1972, programul de autostrazi s-a oprit temporar.
IPTANA este fostul pilon principal pentru dezvoltarea infrastructurii de transporturi din Romania, institut de specialitate al Ministerului Transporturilor din Romania care a creat Primul Master Plan al Romaniei in materie de autostrazi.
Intre anii 1968-1969, IPTANA a facut primul studiu general privind dezvoltarea in perspectiva a unei retele de autostrazi in Romania, plecand de la recensamantul de trafic efectuat in anul 1965 si completat cu un nou recensamant, cu anchete si prognozele avand cu orizont de timp anul 1980. La realizarea studiului au participat specialisti din cadrul institutului, coordonati de inginerul Chiriac Avadanei, seful sectiei de drumuri de la acea data.
Intre 1953 si 1990, IPTANA a fost institut de proiectare departamental, apoi societate cu capital majoritar de stat pana in 1997, si societate cu capital privat 100%, cu actionari fostii salariati, peste 400 la acea data. In 1990 era principala societate de proiectare din domeniu, mai functionau institutele de proiectare județene care proiectau drumuri judetene si locale, in baza proiectelor tip IPTANA. Imediat dupa 1990, institutul a devenit sursa de personal calificat pentru aparatul de stat, in noile structuri administrative, dar si pentru noile firme private din Romania.
Reteaua stabilita avea circa 3.200 km, programata de la inceput in etape, in programe pe cinci ani, cu etapizare corespunzatoare, atat pe sectoare prioritare cat si cu realizarea in prima faza a unei cai de circulatie, in functie de nivelul traficului de perspectiva cat si de capacitatea drumurilor din reteaua existenta pe aceeași ruta.
Cornel Martincu: “In ’65 IPTANA a facut primul studiu general pentru dezvoltarea unei retele de autostrazi in Romania. In ’69 documentul era finalizat”
Cornel Martincu, inginer si director general IPTANA, a vorbit intr-un interviu acordat jurnalistului Claudiu Lucaci si publicat pe grupinfrastructura.ro despre traiectoria Romaniei pe orbita autostrazilor, aducand in spațiul public mai multe elemente de noutate, exemplificand cum se imbina istoria cu domeniul complex al transporturilor.
El povesteste cum, in contextul geopolitic al invadarii Cehoslovaciei s-a inceput si executat in regim de urgenta Transfagarasanul, unul din cele mai spectaculoase drumuri, iar dupa 1970, ca urmare a inundatiilor catastrofale, programul de autostrazi a fost suspendat si intreaga atentie a fost indreptata spre refacerea infrastructurii afectate, iar ulterior s-au schimbat radical prioritatile in favoarea transportului feroviar si naval.
Normele TEM (Trans European Motorway) sunt si azi pilonul principal pentru proiectarea autostrazilor in Romania. Prima editie a normativului de proiectare a autostrazilor in Romania a fost realizata chiar de IPTANA.
„IPTANA a fost implicata de la inceput in proiectele majore, pentru ca aici vorbim despre mega proiecte, cum le spunem astazi, si primele sunt cele din domeniul infrastructurii de transport rutier. Daca plecam de la perioada anilor 1965, cand Romania s-a deschis spre Vest, in ’65 IPTANA a facut primul studiu general pentru dezvoltarea unei retele de autostrazi in Romania. In ’69 documentul era finalizat. Acest document a stat la baza retelei de autostrazi din Romania. A fost echivalentul unui master plan de astazi.
Retele de transport, in special retelele de autostrazi sunt transnationale. Istoric, aceste trasee au mai fost studiate, rutele principale de transport pentru ca orice tara este importanta economic daca este si pe o ruta de transport. Daca transporturile internationale, transporturile de tranzit nu trec, este o mare problema tara respectiva. Romania a fost la marginea sistemului in Europa de Est, dar conectata la Europa de Vest in ’65-’68 cand Romania s-a deschis. Noi, specialistii care eram la vremea respectiva, am preluat rutele principale de transport identificate de-a lungul timpului, pentru ca relatia intre Viena si Bucuresti era cunoscuta ca o ruta importanta de transport. La fel si transportul pe Dunare.
In aceea perioada ’67-’69 s-au pus bazele unui studiu adevarat cu recensamant de trafic. Primul recensamant de trafic sanatos in Romania s-a facut in 1965, in 1967-1969 s-a completat recensamantul de trafic, atunci s-au vazut din nou principalele rute de transport. Asa a aparut Pitesti-Bucuresti, prima autostrada din Romania, iar planul pana la cei 3000 de kilometri urma a fi realizat in etape succesive. Primul jalon a fost pana in 1980, cand trebuia realizat o legatura importanta spre Vest si o legatura spre Constanta„, spune Cornel Martincu, inginer si director general IPTANA.
Rutele majore de transport sunt aceleasi, spune acesta, facand referire la faptul ca rutele din prezent sunt ca cele din studiul realizat de IPTANA, in urma cu zeci de ani.
Rolul lui Traian Basescu la Autostrada Soarelui
Fostul director general al IPTANA, Cornel Martincu, a vorbit in cadrul interviului acordat grupinfrastructura.ro si despre rolul pe care l-a avut fostul presedinte al Romaniei in constructia Autostrazii Soarelui, Bucuresti-Festesti:
„Ne-am dorit foarte mult reteaua de autostrazi. Imediat dupa 1990, primele proiecte si studii pe care le-am facut au fost pentru autostrazi in cadrul IPTANA. Primul a fost pentru autostrada Bucuresti-Fetesti, care era deja realizat inainte de 1990 Fetesti-Cernavoda podurile dunarene, poduri mixte de cale ferata si rutier. A inceput executia pe finantarea de la buget, pana in 1994 s-a lucrat pe acest sector, dar puterea de finantare a Romaniei era extrem de redusa. Practic in 2004 programul a fost oprit. Trebuie sa reamintim, pentru ca este un adevar istoric, programul in 1991 a fost inceput de Traian Basescu, secretar de stat la acea vreme la Ministerul Transporturilor, dar intre timp, in 1994 programul a fost oprit„, afirma el.
