Eugen Stefan-Dorel Cojoaca (foto) a fost schimbat din functia de presedinte al Agentiei Nationale de Achizitii Publice (ANAP) , la doar o luna de la numire, dupa ce acesta s-ar fi impotrivit unui memorandum si unei modificari a legislatiei achizitiilor publice, in sensul excluderii companiilor chinezesti din licitatii. Decizia de eliberare din functie a fost publicata vineri, 19 februarie 2021 in Monitorul Oficial.
Zilele trecute, Comisia Europeana (CE) a atras atentia ca respingerea companiilor din state terte din actualele proceduri ar putea ridica probleme legale. „Acestia ar putea ataca decizia de excludere”, sfatuieste Comisia, mentionand partii romane faptul ca singura entitate europeana apta sa isi exprime absolut punctul de vedere este CJUE – Curtea Europeana de Justitie. CE si-a exprimat acordul de principiu privind o posibila excludere a companiilor chinezesti de la licitatiile de infrastructura – masura propusa de catre ministrul Transporturilor, Catalin Drula, insa a avertizat ca excluderea acestora din licitatiile curente este discutabila, dupa cum a scris clubferoviar.ro.
Inlocuirea lui Cojoaca ar veni pe fondul tergiversarii de catre acesta a unui proiect de ordonanta de urgenta care sa permita excluderea companiilor chineze de la licitatiile pentru infrastructura, in conformitate cu directiile Comisiei Europene, potrivit informatiilor aceleiasi publicatii. Decizia de eliberare din functie a lui Eugen Cojoaca a fost publicata vineri, 19 februarie 2021 in Monitorul Oficial.
Scrisoarea care a atras demiterea lui Eugen Cojoaca
Dupa demiterea lui Cojoaca din functia de sef al ANAP, premierul Florin Citu, un oponent al companiilor chineze, l-a numit in functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, pe Liviu Bostan. Anterior, Bostan a detinut functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Administratie.
Inlocuirea presedintelui ANAP a avut loc in urma unei scrisori oficiale adresate de catre acesta premierului Florin Citu cu doar o zi inainte de destituirea sa, mai scrie clubferoviar.ro care a intrat in posesia documentului. Cojoaca a atras atentia premierului asupra unor riscuri. Adresa trimisa premierului de catre ANAP contine o trecere in revista a riscurilor si problemelor pe care le-ar avea Romania daca ar pune in practica o modificare a legislatiei achizitiilor publice, in sensul excluderii companiilor provenite din state terte la licitatiile curente, dar si viitoare.
DG GROW – Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat nu exclude evaluari juridice mai largi in ce priveste excluderea companiilor chineze
Reamintim ca Romania a primit saptamana trecuta raspunsul DG GROW – Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat la o solicitare a Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din 9 februarie privitoare la posibila excludere a companiilor chinezesti din licitatii. ANAP nu a mentionat expres numele Chinei vorbind doar de „state terte”. In raspunsul trimis, DG GROW spune ca propunerile sunt „in limitele legislatiei privind achizitiile publice”. Totusi, aceasta nu exclude evaluari juridice mai largi, dincolo de directivele din domeniu. In plus, DG GROW recomanda ca propunerea legislativa sa fie modificata in sensul acceptarii companiilor venite din tari terte care au semnate cu CE acorduri de acceptare reciproca in achizitiile publice.
Scrisoarea vine dupa ce la finele lunii ianuarie, Ministerul Transporturilor, prin semnatura secretarului de stat Horatiu Lucian Cosma, un inginer IT numit in functie de ministrul Transporturilor, Catalin Drula, si el inginer IT, a solicitat ANAP o linie si mai dura fata de participarea companilor din state terte la licitatii.
Daca in prima forma de la jumatatea lunii trecute era prevazuta posibilitatea ca o autoritate contractanta sa faca anumite exceptii, in ultima varianta exceptiile nu mai erau posibile. Practic, orice autoritate contractanta era obligata sa excluda companile din state terte indiferent de circumstante. Potrivit ultimei propuneri a Ministerului Transporturilor, singurele tari terte acceptate la licitatii, ar urma sa fie cele care au semnat un acord privind Achizitiile Publice cu UE, cele in curs de aderare la UE sau cele care au acorduri bilaterale sau multilaterale cu UE in domeniu.
