Avem in sfarsit proiectul de buget al Romaniei pentru 2022. Produsul Intern Brut este estimat la 1.317,267 miliarde de lei. Printre principalele portofolii, Ministerul Transporturilor primeste cu 20,5% mai multi bani in 2022.
Astfel, la Ministerul Transporturilor observam crestere cu 20,5% a bugetului din 2022 (17,01 miliarde de lei) fata de executia din 2021 (14,12 miliarde de lei), arata proiectul consultat de „Lumea Infrastructurii„.
Obiectivele Romaniei pentru perioada 2022-2025 la capitolul de infrastructura de transport vizeaza:
– accelerarea investitiilor publice;
– asigurarea resurselor financiare si umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investitii;
– asumarea unor decizii strategice care sa declanseze reforme structurale si sa asigure o capacitate administrativa sporita;
– prioritizarea investitiilor in domeniul transporturilor astfel incat sa reflecte nevoile de conectivitate si de mobilitate, de reducere a aglomerarilor si de asigurare a fluentei circulatiei.
„Romania are nevoie de un salt de dezvoltare in infrastructura de transport in urmatorii 10 ani. Finalizarea marilor proiecte de infrastructura rutiera trebuie sa fie una din prioritatile strategice ale Romaniei in urmatorii 10 ani, astfel incat anii 2022-2030 sa devina o decada transformationala pentru Romania. Pentru atingerea acestui obiectiv avem nevoie de resurse financiare, un management profesionist al proiectelor si un plan coerent executat strategic pe termen lung„, se arata in proiect.
Prioritatile strategice in domeniul infrastructurilor si serviciilor de transport, pentru perioada 2022- 2025, vizeaza, in principal, cresterea accesibilitatii Romaniei prin integrarea retelelor nationale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (si logistica) la retelele europene, respectiv la cele internationale concomitent cu dezvoltarea echilibrata a sistemului national de transport, economiei locale si regionale, imbunatatirea confortului calatorilor si cresterea sigurantei acestora, eficientizarea transportului de marfa, marirea mobilitatii populatiei si imbunatatirea calitatii mediului.
Totodata, va fi operationalizata Compania Nationala de Investitii Rutiere.
Implementarea accelerata si eficienta a proiectelor de infrastructura cuprinse in Planul investitional depinde de un set de masuri a caror aplicabilitate va fi atent monitorizata la nivelul fiecarei companii care deruleaza proiecte majore de investitii. Astfel, se va actiona pe urmatoarele directii:
1. Cresterea calitatii studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice;
2. Eficientizarea relatiei cu institutiile si entitatile avizatoare;
3. Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice;
4. Introducerea unui sistem de solutionare rapida a contestatiilor;
5. Cresterea performantei beneficiarilor si a cooperarii intre autoritatile locale si nationale;
6. O monitorizare eficace a implementarii proiectelor.
Urmatorii 4 ani vor fi decisivi pentru evolutia domeniului transporturilor, in care Guvernul se va concentra pe cateva directii de actiune care sa ne garanteze indeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructura de transport:
– Accelerarea implementarii proiectelor aflate in executie printr-un management responsabil si proactiv, printr-un dialog continuu cu antreprenorii si o colaborare interinstitutionala eficienta, astfel incat sa fie identificate rapid solutiile in vederea eliminarii eventualelor blocaje aparute pe parcursul derularii acestor proiecte;
– Monitorizarea atenta a proiectelor aflate in derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeana, astfel incat perspectiva lor de finalizare sa se incadreze intr-un orizont mediu de timp
– Demararea de noi proiecte de investitii in infrastructura de transport prin promovarea unor documentatii mature si bine fundamentate, care sa aiba la baza eficienta economica a acestor proiecte;
– Realizarea conectivitatii intre regiunile istorice prin intensificarea procesului de inchidere a coridorului IV rutier si feroviar paneuropean si a implementarii proiectelor de infrastructura mare din Regiunea Moldovei, pe Coridorul IX pan- european, precum si pe axa Est-Vest
– Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor si a procesului de selectie a managerilor profesionisti in baza unei analize transparente si solide;
– Atragerea specialistilor romani care lucreaza in strainatate („repatrierea”) in implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro;
– Parteneriate cu institutii publice care gestioneaza infrastructura in alte state membre UE pentru asistenta tehnica;
– Implementarea Planului investitional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizeaza strategia de implementare a M.P.G.T. si care va sta la baza accesarii fondurilor europene in viitorul exercitiu financiar european;
– Adoptarea unei noi strategii de finantare a proiectelor de infrastructura care sa asigure implementarea proiectelor in mod sustenabil si eficient. Vor fi sustinute investitiile majore in infrastructura avand ca principala sursa de finantare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor-cheie al modernizarii Romaniei. Uniunea Europeana incurajeaza statele in accesarea, pe langa fondurile europene, si a altor instrumente de finantare pentru a maximiza impactul acestora si pentru a permite dezvoltarea unui numar mai mare de proiecte.
Prioritatile strategice ale MTI sunt focalizate in principal pe finalizarea lucrarilor la obiectivele/proiectele de investitii aflate intr-un stadiu avansat de realizare, cu finantare asigurata si continuarea lucrarilor la obiectivele/proiectele de investitii aflate in derulare, precum si inceperea de noi lucrari, situate pe reteaua TEN-T, cu finantare asigurata din fonduri nerambursabile si fonduri rambursabile, concretizandu-se in:
• constructia de autostrazi/drumuri expres pe TEN-T;
• modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri nationale, inclusiv prin constructia de variante de ocolire;
• reabilitarea si modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reteaua TEN-T, prin finalizarea sectiunilor lipsa aferente coridoarelor pe TEN-T centrala, incluzand si actiuni de crestere a calitatii serviciilor de transport feroviar;
• modernizarea garilor si constructia de linii de mare viteza;
• imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si canale navigabile;
• modernizarea si dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime si fluviale.
• investitii in infrastructura aeroportuara in vederea cresterii nivelului de securitate si siguranta pe toate aeroporturile si aerodromurile din Romania
• dezvoltarea retelei de transport RO-LA si transport multimodal.
Cum arata proiectia de buget in 2022
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminica dimineata in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului de Finante, acesta fiind stabilit la venituri in suma de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli in suma de 493,215 miliarde de lei credite de angajament si de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.
Bugetul pentru anul viitor este facut pe o crestere economica de 4,6% si un deficit ESA de 6,24% din PIB, arata raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2022 si proiectia acesteia pe anii 2023-2025.
Deficitul bugetar este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere in PIB de 5,84%.
In anul 2022 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentand 6,7% in PIB, iar in anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o crestere in valoare absoluta fata de anul 2022, dar si ca procent in PIB cu un varf in anul 2025 de peste 8% din PIB, iar in anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o crestere de 6,1 miliarde de lei fata de anul 2021, cu un varf situat in anii 2020-2022.
